Artmark va realiza "o radiografie a artei contemporane după căderea comunismului"

În conferinţa de presă a casei Artmark, ce a avut loc vineri, au fost prezentate lucrările-vedetă ale licitaţiilor tematice din 13 aprilie - Licitaţia de Postmodernism şi Artă Contemporană şi Licitaţia de Art Nouveau şi Romantism.

La Licitaţia de Postmodernism şi Artă Contemporană de miercuri va fi scoasă la vânzare pictura "Prinţesa", de Alexandru Bunescu, înfăţişând o locomotivă cu aburi la scară reală, lucrare ce ar putea intra în Cartea Recordurilor drept cea mai mare pusă în vânzare vreodată în lume printr-o casă de licitaţii.

Lucrarea, cu o înălţime de 4,5 metri şi o lungime de 20 de metri, compusă din 32 de panouri a câte 1,12 m x 2,5 m, realizate în pastel pe pânză, a fost prezentată în conferinţa de presă de vineri, urmând să fie depanotată pentru licitaţie. Tabloul gigant este evaluat la o sumă cuprinsă între 50.000 şi 60.000 de euro.

Pictorul Alexandru Bunescu, prezent la conferinţă, a precizat că i-a luat aproximativ şase luni să realizeze această lucrare. Artistul a mai spus că pentru el desenul este "prinţul artelor", iar pictura este "prinţesa", el intitulându-şi astfel tabloul.

Totodată, Bunescu a spus că, după realizarea locomotivei, visul său este să picteze un tren întreg în mărime reală.

Miercuri seară, la hotelul JW Marriot din Capitală, Artmark organizează Licitaţia de Art Nouveau şi Romantism, cu 27 de loturi, printre care tablouri de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza şi Regina Maria, şi Licitaţia de Postmodernism şi Artă Contemporană, cu 95 de loturi.

Manuela Plăpcianu a declarat că Licitaţia de Postmodernism şi Artă Contemporană reprezintă o nouă pagină pentru Artmark şi pentru piaţa de artă contemporană, după ce "pariul cu arta de patrimoniu este unul câştigat" pentru casa de licitaţii.

Despre piaţa de artă contemporană, Plăpcianu a precizat că, în lume, cifra vânzărilor a ajuns la 700 de milioane de euro, iar în China, vânzările de artă contemporană au crescut cu peste 105%, anul trecut.

Pe de altă parte, în România, valoarea tranzacţiilor publice de artă contemporană nu reprezintă mai mult de 3% din piaţa de artă. Astfel, dacă piaţa de artă românească a fost anul trecut de 8 milioane de euro, vânzările publice de artă contemporană nu au reprezentat mai mult de 250.000 de euro, a completat ea.

Totodată, la licitaţiile Artmark, rata de adjudecare pentru arta contemporană a fost de 60% anul trecut, în timp ce rata medie de adjudecare s-a situat la 80,5%.

Plăpcianu a atras, însă, atenţia că sunt artişti români contemporani foarte vizibili în Europa şi în lume, dându-i ca exemplu pe Ion Grigorescu, Dan Perjovschi şi Theodor Graur.

"Credem că, în doi ani de zile, se va putea vorbi de o piaţă de artă contemporană funcţională şi la noi", a declarat Manuela Plăpcianu.

Ea a precizat pentru MEDIAFAX că pentru aceasta este nevoie de răbdare, profesionalism, dar şi colaborare între toţi jucătorii din piaţă, iar arta contemporană trebuie promovată mai atent şi mai ţintit, pentru că există cu siguranţă un public pentru ea. "Nu este o artă simplă, este o artă care provoacă, este deschisă la dialog. Îţi trebuie o anumită educaţie şi un anumit coolness", a completat Plăpcianu.

Artmark va mai organiza anul acesta încă o licitaţie tematică de artă contemporană şi va coordona proiectul "X20 - o radiografie a artei contemporane după căderea comunismului", la care vor lucra Adrian Guţă, şeful Catedrei de Istorie şi Teoria Artei, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, criticul de artă Erwin Kessler şi Liliana Dan, curator la Muzeul Brukenthal, alături de 10 documentarişti. Ei vor realiza un catalog care va cuprinde circa 120 de artişti şi o expoziţie, proiectul urmând a fi finalizat spre sfârşitul anului.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)