Aviz negativ pe proiectul de modificare a Legii audiovizualului iniţiat de Sorin Roşca Stănescu

CNA a avizat negativ acest proiect de lege, cu unanimitate de voturi (Laura Georgescu, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel-Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

Potrivit lui Valentin Jucan, care conduce şedinţa CNA de marţi, nu este oportună în prezent modificarea Legii audiovizualului, având în vedere că anul viitor urmează să se modifice cadrul legislativ european în domeniul audiovizualului.

De asemenea, Valentin Jucan a spus că acest proiect legislativ conţine foarte multe aspecte care există deja în Codul audiovizualului, aflat în prezent în vigoare.

CNA urmează să transmită decizia luată cu privire la acest proiect de modificare a Legii audiovizualului Senatului României, care este cameră decizională în acest caz.

Fostul senator PNL Sorin Roşca Stănescu se află în prezent în arest. El a fost condamnat în luna octombrie la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol.

În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a dispus condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu la un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca Roşca Stănescu să execute doi ani şi patru luni de închisoare.

În luna septembrie, pe vremea când era senator PNL, Sorin Roşca Stănescu a anunţat că va depune la Parlament un nou proiect de Lege a audiovizualului, care prevedea, printre altele, ca preşedintele CNA să poată fi demis "pornind din interiorul CNA", dar şi ca amenzile să fie raportate la bugetele posturilor TV şi radio.

"Stabilim reguli care să poată să conducă la schimbarea preşedintelui CNA în mod simetric cu numirea acestuia, să nu mai fie posibil în viitor să aşteptăm demisia unui preşedinte care a nimerit într-un loc în care nu i se cuvine", a spus Sorin Roşca Stănescu, pe 14 septembrie, într-o conferinţă de presă.

În prezent, conform articolului 14 din Legea audiovizualului (nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare), "(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani".

De asemenea, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, "(1) Membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: a) în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul".

Sorin Roşca Stănescu a adăugat în respectiva conferinţă de presă că prin proiectul de act normativ se încearcă depolitizarea, pe cât posibil, a acestei instituţii, să fie redus gradul de dependenţă politică a membrilor CNA, pornind chiar de la desemnarea acestora.

Acesta a mai spus că iniţiativa sa legislativă prevede creşterea ponderii membrilor CNA desemnaţi de organizaţiile societăţii civile. Potrivit lui Roşca Stănescu, pornind de la viciile existente în actuala lege, prin noul act normativ urmau să fie stabilite reglementări prin care să nu mai poată fi posibile blocaje în activitatea CNA pe viitor.

De asemenea, Roşca Stănescu a adăugat că, potrivit proiectului său, amenzile urmau să fie raportate la bugetele de venituri şi cheltuieli ale televiziunilor şi posturilor de radio. El a mai spus că, în noul proiect de act normativ, sacţiunile pentru televiziunea publică urmau să fie mai mari faţă de celelalte televiziuni.

Acesta a menţionat că proiectul său a apărut în contexul adoptării Directivei Europene privind serviciile mass-media, consacrând pentru prima dată un regim juridic ferm ce vizează în special protecţia minorilor, care prevede cele mai mari sancţiuni în acest domeniu.

Potrivit afirmaţiilor sale, în proiectul său de lege urmau să fie definite pentru prima dată valorile care trebuie să reprezinte interesul public.