Baconschi: România respinge orice demers pentru acreditarea ideii unei naţiuni moldoveneşti

"De câte ori nu ne-am revoltat sau amuzat, fiecare după dispoziţia sa, când auzeam vorbindu-se despre aşa-zisa limbă moldovenească? Nimeni până în ziua de astăzi nu s-a dumirit cum stau lucrurile cu acest misterios idiom. În schimb, de fiecare dată când trecem Prutul, redescoperim cu deliciu cuvinte şi întorsături de frază în «dulcele grai moldovenesc» pe care le-am uitat de când îi citisem ultima oară pe Sadoveanu şi Creangă", a declarat ministrul de Externe.

Baconschi a mai spus că, în pofida schimbărilor recente din Republica Moldova, "«moldovenismul» nu şi-a dat încă obştescul sfârşit".

"«Moldovenismul» neagă rădăcinile identitare româneşti şi metoda sa preferată este supralicitarea şi mistificarea. Un argou devine limbă literară, iar o regiune de pe malul Nistrului ajunge stat, cu identitate moldovenească distinctă. Acest produs de inginerie etno-culturală a unui sistem specializat în astfel de acţiuni, pe care îl înţelegem prin experienţă brutală şi nemijlocită, are efecte nocive şi daune colaterale care se văd până astăzi în Republica Moldova, pentru că acolo există o societate în care criza identitară indusă artificial (...) a generat convulsii şi tensiuni şi a împiedicat multă vreme o evoluţie firească", a comentat ministrul Baconschi.

El a adăugat că România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi moldoveneşti distincte de cea română, pe baza argumentelor clare, de ordin ştiinţific.

"Dacă mai era nevoie de clarificare, voi afirma că România respinge orice demers menit să acrediteze ideea unei naţiuni şi a unei limbi moldoveneşti distincte de cea română, pe baza argumentelor clare de ordin ştiinţific", a afirmat Banconschi.

"Din nefericire, fanteziile de sorginte bolşevică despre identitatea istorică şi lingvistică a Basarabiei îşi găsesc încă destui adepţi", a mai spus Baconschi la lansarea volumului scris de Gheorghe Cojocaru şi intitulat "COMINTERNUL şi originile «moldovenismului»".

"Am în mână o carte solidă, în care istoricul demonstrează plecând de la un mare număr de documente cum a fost concepută, între 1924 şi 1928, o redutabilă armă menită să submineze statalitatea României şi totodată să facă din Transnistria un cap de pod pentru exportarea revoluţiei roşii în Balcani şi în Europa", a spus ministrul referindu-se la volumul lansat vineri, la MAE.

Baconschi a menţionat că ideea creării unei entităţi autonome moldoveneşti în cadrul URSS s-a conturat în februarie 1924, cu circa două luni înainte de Conferinţa bilaterală de la Viena, unde Ţara sovietelor plănuia să pună în talgerul şantajului chestiunea Basarabiei şi a românilor rămaşi captivi dincolo de Nistru.

"Aşa s-a născut Memorandumul din 4 februarie 1924, redactat de comunistul român Ion Dic şi de câţiva dintre tovarăşii săi, prin care se propunea CC ale PC rus şi ucrainean înfiinţarea unei Republici moldoveneşti autonome în Transnistria. În cei aproape cinci ani care au urmat, se succed o serie de memorii, rezoluţii, întâlniri de lucru şi congrese în care se dezbate în cel mai pur spirit comunist soarta acestui stat fantoşă, dar mai ales identitatea moldovenilor", a mai spus ministrul.

"Dincolo de implicaţiile ei geopolitice, inventarea «moldovenismului» a avut rezultate dramatice mai ales în plan identitar. Astfel, cel de-al IV-lea Congres al PC din România consacră conceptul de «naţiune moldovenească». Dintre toţi cei prezenţi la acel congres, încheiat pe 8 iulie 1928, doar Lucreţiu Pătrăşcanu, spre onoarea lui, a avut curajul să-i contrazică pe bolşevicii ruşi şi ucrainieni Schein, Holostenko, Skrâpnik şi alţii, care izbutesc până la urmă să impună opinia că «Moldova este o naţiune aparte»", a mai explicat Baconschi.