Bancnote cu efigia lui Gabriel Garcia Marquez, emise în curând în Columbia

Textul de lege ordonă Băncii centrale să imprime chipul prestigiosului scriitor, autorul unor romane celebre, precum "Un veac de singurătate" şi "Dragoste în vremea holerei", pe următoarele bancnote şi monede ale sale.

"«Gabo» a lăsat moştenire o extraordinară operă literară şi jurnalistică, iar difuzarea, lecturarea şi studierea ei ar trebui să fie promovate în mod activ", a declarat Antenor Duran, iniţiatorul acestei legi în Parlamentul columbian.

"Numele lui reprezintă un uriaş potenţial pentru prezentul şi viitorul Columbiei în ceea ce priveşte recunoaşterea culturală şi turistică", a adăugat acelaşi parlamentar, membru al unui partid care reprezintă comunitatea indigenă.

Noua lege a fost adoptată la exact opt luni după moartea scriitorului, decedat în Mexic, unde acesta locuia încă din anii '60.

Textul prevede de asemenea, printre altele, un plan de conservare a patrimoniului asociat scriitorului Gabriel Garcia Marquez, ca şi implementarea unui program de burse pentru studenţii la jurnalism şi arte cinematografice.

În noiembrie, guvernul columbian şi-a exprimat în mod public regretul că arhivele scriitorului nu pot să rămână în Columbia.

Familia scriitorului a cedat acele arhive Centrului Harry Ramson de la Universitatea Texas, unde îşi are sediul o prestigioasă bibliotecă în care sunt expuse arhivele altor scriitor celebri, precum americanul William Faulkner, argentinianul Jorge Luis Borges şi irlandezul James Joyce.

Cunoscut între prieteni, dar şi pentru fani ca "Gabo", García Márquez a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi scriitori ai Americii Latine, cărţile sale vânzându-se în zeci de milioane de exemplare.

Considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă, Gabriel Garcia Márquez a murit pe 17 aprilie, la vârsta de 87 de ani, în urma complicaţiilor provocate de o pneumonie. Locuind în Mexic din 1961, cu excepţia unor perioade petrecute în Columbia, Spania şi Cuba, romancierul sud-american a dus în ultimii ani o existenţă discretă, retrăgându-se din viaţa publică.

În nuvelele şi romanele sale se reunesc, în mod firesc, fantasticul şi realităţile de zi cu zi, scriitorul fiind inclus, de altfel, de mulţi critici literari în categoria romancierilor realismului fantastic sud-american. Cel mai popular roman al său este "Un veac de singurătate" (1967), vândut în peste 30 de milioane de copii şi tradus în peste 25 de limbi străine, dar foarte cunoscute sunt şi "Cronica unei morţi anunţate" (1981), "Dragostea în vremea holerei" (1985), "Generalul în labirintul său" (1989). Scriitorul era cunoscut, de asemenea, şi pentru faptul că era un susţinător al ideologiei comuniste.

La fel ca mulţi autori sud-americani, Gabriel Garcia Marquez a depăşit graniţele universului literar. Romancierul columbian a devenit un veritabil erou al politicienilor de stânga din America Latină, definindu-se ca un aliat al liderului revoluţionar cubanez Fidel Castro şi un critic al intervenţiilor violente ale Washingtonului în Vietnam şi în Chile.

Considerat cel mai popular scriitor de limbă spaniolă de după Miguel de Cervantes, din secolul al XVII-lea, Gabriel Garcia Marquez a atins un nivel de celebritate literară care a generat comparaţii cu Mark Twain şi Charles Dickens.