Barometrul Cultural 2014: Bucureştenii preferă jazz-ul şi stand-up comedy. 78% din locuitorii capitalei nu au fost la balet

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat, luni, "Barometrul de Consum Cultural 2014", cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.

"Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local" oferă informaţii despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populaţia se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esenţial în dezvoltarea strategiilor locale şi regionale.

Peisajul cultural bucureştean diferă semnificativ de restul ţării, reflectând particularităţile socio-culturale ale Capitalei. Nivelul infrastructurii culturale este mult mai înalt faţă de alte regiuni, publicul este mult mai mare şi diversificat, gradul de dezvoltare a sectorului independent, mult mai ridicat.

Participarea la artele spectacolului este, în medie, cu 10% mai mare decât cea la nivel naţional. Singura excepţie este participarea la festivaluri, care înregistrează o valoare mai mică cu două puncte procentuale faţă de media naţională. O posibilă explicaţie pentru această diferenţă este diversitatea ofertei culturale din Bucureşti, iar spectatorii au o gamă mult mai largă de activităţi culturale din care pot alege şi nu depind de organizarea unor evenimente periodice.

Cel mai interactiv dintre tipurile de spectacole se dovedeşte cel de divertisment/ muzică. Locuitorii Capitalei au fost de mai multe ori pe an la concerte de muzică pop/ dance (22%), concerte de muzică contemporană (16%), jazz-blues (12%) şi stand-up comedy (19%).

Teatrul clasic atrage o parte importantă a publicului bucureştean, 28% participând la spectacolele susţinute de instituţiile teatrale, 17%, la teatrul independent şi 12%, la teatrul de păpuşi.

Un nivel diferit al participării se înregistrează în cazul concertelor de muzică clasică (11%), spectacolelor de operă şi operetă (11%) şi spectacolelor de balet (4%).

Pe de altă parte, 78% dintre respondenţi nu au fost niciodată la balet, 73% nu au mers la dans contemporan şi 61% nu au mers la teatrul de păpuşi.

Clasamentul instituţiilor de spectacole frecventate de publicul bucureştean este dominat de teatrele tradiţionale, cu o lungă istorie, care îşi menţin o imagine puternică. Astfel, în ceea ce priveşte gradul de frecventare a principalelor instituţii de spectacole din Bucureşti, pe primul loc se clasează Teatrul Naţional "Ion Luca Caragiale" (16%). Locul al doilea îi revine Teatrului Bulandra (11%), iar Teatrul de Comedie s-a situat pe locul al treilea, cu 10%. Printre celelalte instituţii de gen frecventate de bucureşteni se află Teatrul Nottara (8%), Sala Palatului (7%), Sala Polivalentă (6%) şi Teatrul Masca (5%).

Publicul de teatru din Bucureşti este mai conservator, preferând teatrul clasic (36%) şi comediile (55%), desfăşurate în instituţiile de spectacole (62%) şi în aer liber (27%). În acelaşi timp, în contextul în care au început să apară tot mai multe cafenele şi baruri care găzduiesc evenimente teatrale, 19% dintre respondenţi s-au declarat atraşi de astfel de spaţii.

Sectorul independent este mult mai vizibil în cazul festivalurilor organizate în Bucureşti. Astfel, 8% dintre respondenţi preferă Festivalul Internaţional "George Enescu", 5% - Summer Well şi 4% - Festivalul de Muzică Veche Bucureşti.

Principalele surse de informare în momentul deciziei de a viziona sau nu un spectacol sunt mass-media (43%) şi recomandările prietenilor şi ale familiei (42%). În acest context se observă gradul scăzut de utilizare ca sursă de informare a revistelor de evenimente culturale (2%) şi a ghidurilor de timp liber (4%).

Pentru ediţia din 2014 a Barometrului de Consum Cultural, volumul eşantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a conţinut un boost de 840 de persoane din Bucureşti, care a produs un subeşantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.