Barometrul Cultural 2015: Peste 50% din populaţia ţării nu a fost la cinema sau la vreun festival

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat, luni, 26 septembrie, "Barometrul de Consum Cultural 2015", cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.

Potrivit directorului INCFC, Carmen Croitoru, în curând urmează a fi lansat un studiu realizat împreună cu ArCuB la nivelul oraşului Bucureşti.

În 2015 s-au împlinit zece ani de când Barometrul măsoară nivelul de consum cultural din România, fiind singurul studiu de acest tip la nivel naţional, construit pe modele europene similare. Ediţia aniversară cuprinde trei teme majore – preferinţe, practici şi tendinţe –care sintetizează principalele direcţii de cercetare ale Barometrului şi care surprind caracterul amplu, tridimensional al sistemului cultural. Teme specifice ediţiei 2015 sunt "Management cultural", "Piraterie digitală", "Arte vizuale", "Film şi cinema", "Tineri, cultură şi creativitate" şi "Festivaluri culturale"

• Consum cultural non-public

Privitul la televizor se situeazǎ pe primul loc în topul preferinţelor de consum non-public la nivel naţional, potrivit Barometrului de Consum Cultural 2015, studiu lansat luni, 26 septembrie, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.

Potrivit studiului, după televizor, urmează filmele TV (vizionarea de filme la TV - 84%), ascultarea de muzicǎ (75%) sau radio (66%), urmate de lectura de ziare (42%), reviste (32%) sau cǎrţi.

În ultimele 12 luni, 38% dintre respondenţi, la nivel naţional, nu au citit niciodată cărţi, 21% au citit o dată, de două ori (în întregul an), 14% - o dată, de două ori pe lună, 12 % săptămânal, 7% dintre ei au declarat că citesc zilnic, sub o oră/zi, 5% citesc între una şi trei ore/ zi, iar 3% din populaţia ţării a declarat că citeşte zilnic, peste trei ore, conform răspunsurilor primite de cei care au realizat Barometrul Cultural.

Nici ziarele sau revistele nu au avut un consum masiv în 2015, 32%, respectiv 35% declarând că nu au citit niciodată ziare, respectiv reviste. În jur de 20% dintre respondenţi au citit o dată, de două ori pe săptămână (ziare şi reviste), în timp ce 13% (ziare) şi 16% (reviste) au făcut-o o dată sau de două ori în întregul an. Un procent de 13% (ziare) şi 17% (reviste) dintre români citesc o dată, de două ori pe lună, iar 16% (ziare) şi 10% (reviste) citesc zilnic (o oră pe zi), potrivit studiului.

De asemenea, privitul la televizor a însemnat ocuparea a peste trei ore din zi pentru 30% din totalul respondenţilor, 35% au declarat ca se uită la TV între una şi trei ore/zi, 23% - o oră/zi şi 1% dintre cei intervievaţi au declarat ca nu s-au uitat deloc la TV în ultimul an.

Vizionatul filmelor la televizor i-a ţinut ocupaţi pe 16% dintre respondenţi peste trei ore/zi, 30% au declarat că s-au uitat câte 1-3 ore, 16% - oră/zi, 22% - o dată, de două ori/săptămână. În timp ce 7% au susţinut că se uită la filmele difuzate de televiziuni o dată, de două ori pe lună, 8% au declarat ca nu se uită deloc (nu au vizionat niciodată filme la TV în ultimul an).

Iar vizionarea de filme pe DVD/BluRay ocupă mai mult de trei ore/ zi din programul a 1% din populaţie. Aproximativ trei sferturi dintre cei intervievaţi, 70%, au spus că nu s-au uitat la fime pe DVD niciodata. Un total de 11% se uită la filme pe DVD o dată, de două ori pe an; 7% - o data, de două ori pe lună; 7% - o data, de două ori pe săptămână; 2% - mai puţin de o oră pe zi; 2% - între una şi trei ore.

Internetul este utilizat de 54,7% dintre oameni, la nivel naţional, 44,6% declarând că nu au facut-o, iar 0,7% au oferit răspunsul "nu ştiu/ nu răspund".

În ceea ce priveşte sursa de achiziţie a muzicii, dacǎ în anul 2008 doar 24% dintre respondenţi îşi procurau muzica de pe internet, în 2015 aproximativ 44% dintre ei au declarat cǎ au descǎrcat muzicǎ de pe internet (fie gratuit, fie contra cost).

Astfel, în 2015, 40,9% au descărcat gratuit, 3% - au descărcat contra cost, 5,7% au cumpărat CD-uri, 15,9% au luat gratuit de la prieteni, iar un procent destul de mare, 33,1%, a declarat că nu consumă muzică deloc.

Pentru filme, exceptând procentajul celor care nu consumă deloc (41%), principala sursă a fost tot descărcarea gratuită de pe internet – 24,6% (mai puţin decât în cazul muzicii).

17,9% au declarat că au vizionat filme sau seriale de la prieteni sau cunoştinţe, 7,1% au declarat că au descărcat contra cost (mai mult decât în cazul muzicii), 6,7% au cumpărat DVD-uri cu filme.

O posibilă explicaţie pentru faptul că 13,8% au plătit pentru filmele vizionate acasă ar fi faptul că, în ultimii ani, în România s-au dezvoltat sisteme prin care oamenii pot plăti în regim de abonament pentru a vedea un film – se explică în studiu, enumerându-se platforme online, cum ar fi serviciile media audiovizuale la cerere voyo.ro, digiplay sau HBOgo.ro etc.

• Consumul cultural public

Frecvenţa de participare la evenimentele culturale publice a fost analizată pe baza numărului aproximativ de participări la evenimente cum ar fi mersul la cinema, operă, filarmonică, sărbători locale, teatru, muzee şi expoziţii de artă, spectacole de divertisment, în ultimele 12 luni dinaintea aplicării chestionarului.
Iar această frecvenţă de participare la activităţi culturale în spaţiul public în ultimele 12 luni se "împarte" în: 29% - foarte rar, 26% - rar, 23% - niciodată, 16% - des şi 6% - foarte des.

• În funcţie de tipul evenimentului cei mai mulţi respondenţi participǎ o datǎ la 4-6 luni sau mai des la sǎrbǎtori locale (31%), merg la cinema (28%), la spectacole de divertisment (22%) şi la spectacole de teatru (17%).

Deşi aparent în spaţiul public avem o inflaţie de festivaluri, participarea publicului este încă foarte scăzută, la nivel naţional. Conform Barometrului Cultural pe 2015, peste jumătate dintre oameni (58,2%) nu a fost la niciun festival organizat în localitatea în care locuiesc, în ultimul an. 23,4% au spus că au fost o singură dată, 13,3% - au participat la festivaluri o dată la 4-6 luni, 4,2% - o dată la 2-3 luni şi sub un procent (0,8%) au participat lunar la festivaluri.

• Cinema

Deşi există o nevoie manifestă pentru consumul de cinema, slaba reţea de cinematografe publice sau private la nivel naţional face ca aproximativ 50% din populaţie să nu poată avea acces la un cinematograf în localitate.

Aproximativ 80% dintre respondenţi nu au fost niciodatǎ la un film într-un cinematograf clasic în ultimul an.

• Consumul cultural al tinerilor

Pe de alta parte, s-au constatat primele rezultate pozitive ale politicilor şi programelor pentru stimularea consumului cultural în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 30 de ani deoarece procentele preponderent pozitive pe toate categoriile de vârstă arată că s-a format un obicei de consum de cultură.

Astfel, în ultimul an, tinerii au declarat că au mers la cinema (71% dintre ei), la teatru (49%), la muzee/ exposiţii (48%), la bibliotecă (35%), la filarmonică (14%), la operă/operetă (11%) şi 62% au participat la diverse spectacole de divertisment sau muzică.

Volumul "Barometrul de consum cultural 2015. Preferinţe, practici şi tendinţe" este un studiu al cărui obiectiv este de a furniza date statistice relevante şi de actualitate pentru fundamentarea politicilor şi proiectelor diferitelor organizaţii şi instituţii culturale, deopotrivă la nivel central şi local.

Studiul foloseşte date de sondaj reprezentative la nivel naţional. Eşantionul naţional a avut un volum de 1067 de persoane cu vârsta de 14 ani şi peste, având o marjǎ teoreticǎ de eroare de +/– 3%, la un nivel de încredere de 95%.

A fost inclus şi un sub-eşantion de 400 de persoane reprezentativ pentru Bucureşti, cu o marjǎ teoreticǎ de eroare de +/- 4,9% la un nivel de încredere de 95%.
Culegerea datelor a fost efectuatǎ de Centrul de Sociologie Urbanǎ SC CURS SRL în perioada 5-22 noiembrie 2015.