Băsescu: Nu vizez o schimbare a conducerii ICR în ianuarie

Potrivit Legii nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, Institutul Cultural Român a fost înfiinţat ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, sub autoritatea Preşedintelui României, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române.

Conducerea Institutului este asigurată de: Consiliul de conducere; Comitetul director; şi preşedintele Institutului.

Consiliul de conducere este organul deliberativ al Institutului şi este format din 21 de membri, este condus de preşedintele Institutului şi are următoarea componenţă: preşedintele Institutului; un membru desemnat de Preşedintele României; un membru desemnat de primul-ministru; un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin; un secretar de stat desemnat de ministrul culturii şi cultelor, prin ordin; un secretar de stat desemnat de ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, prin ordin; preşedintele Academiei Române sau un vicepreşedinte desemnat de acesta; 14 membri numiţi de Preşedintele României, dintre care 7 membri la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori şi 7 membri la propunerea preşedintelui Institutului.

Simion: Boc la CCR, o manevră politică periculoasă pentru România

Trump, ironie la adresa lui Iohannis de la Casa Albă. Trump către Rutte: „A mai fost o altă persoană care nu mi-a plăcut. Nu am fost fericit. Și cred că l-am ținut departe”

Mandatul membrilor Consiliului de conducere este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii. Preşedintele României este preşedinte de onoare al Institutului.

Potrivit legii, conducerea operativă a Institutului este asigurată de un preşedinte, care este numit şi revocat din funcţie de către Preşedintele României; funcţia de preşedinte al Institutului este asimilată celei de secretar de stat.

Mandatul preşedintelui este de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit. Funcţia de preşedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

Actuala conducere a Institutului Cultural Român este compusă din: Horia-Roman Patapievici, preşedinte, Tania Radu, vicepreşedinte, Mircea Mihăieş, vicepreşedinte şi Dan Croitoru, secretar general.

Traian Băsescu a semnat, în data de 17 ianuarie 2005, decretul de revocare a lui Augustin Buzura din funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român şi l-a numit pe Horia-Roman Patapievici în această funcţie.

Şeful statului a paricipat, joi, la bilanţul mandatului de patru ani al conducerii Institutului Cultural Român, instituţie al cărei preşedinte de onoare este.

În discursul rostit cu acest prilej, Traian Băsescu a declarat că progresele înregistrate de instituţie, sub mandatul actualei conduceri, trebuie să continue. "Nu vizez o schimbare a conducerii Institutului, în ianuarie", a spus Băsescu, precizând că nu oricine poate să promoveze cultura românească.

El a ţinut să ureze succes conducerii ICR, pentru următorii patru ani. Şeful statutlui a arătat că apreciază curajul ICR de a promova cultura contemporană, în forma ei neinstituţionalizată şi neconformistă. "Instituţia nu a funcţionat pe o agendă a conducerii acesteia, ci pe o agendă a oamenilor de cultură (..) pe o agendă a culturii contemporane", a spus el.

Şeful statului a adăugat că şi-a dorit foarte mult ca ICR să fie o instituţie respectabilă, credibilă şi eficientă, menţionând că acest obiectiv a fost îndeplinit, după mandatul de patru ani al acestei instituţii.

"Mă bucur că proiectele promovate nu poartă amprenta şefilor instituţiei", a spus Băsescu, apreciind faptul că membrii consiliului de conducere, printre care Horia Roman Patapievici, au dat şansa oamenilor din cultură să decidă în legătură cu ceea ce este promovat.

El a mai spus că potrivit bilanţului ICR, instituţia a cheltuit 70% din fondurile alocate pentru derularea de proiecte şi 30% pentru administrare şi funcţionare, raportul dovedind eficienţa cheltuirii banilor publici.

Preşedintele a apreciat că nu pot fi găsite foarte multe instituţii publice care să se poată lăuda cu un astfel de raport. "Foarte mulţi dintre cei care se revendică specialişti în administraţie ar trebui să înveţe de la ICR, a spus şeful statului, în acest context.

El a dorit să sugereze conducerii instituţiei ca, în legătură cu reprezentarea culturală a României peste hotare, să se orienteze şi către Asia şi Orientul Mijlociu.

Băsescu a precizat că, în vizitele făcute în Coreea de Sud şi Siria, a constatat dorinţa reprezentanţilor comunităţilor româneşti din aceste zone pentru manifestări culturale româneşti, apreciind că ICR se poate implica în această direcţie.

Citeşte mai multe despre organizarea şi funcţionarea ICR