BCU şi TVR nu au reuşit să cumpere niciunul din manuscrisele şi documentele lui Cioran -2-

Mireille Rădoi, directorul BCU, a declarat pentru MEDIAFAX, după încheierea licitaţiei, că TVR şi BCU nu au reuşit că achiziţioneze niciunul dintre loturile scoase la vânzare.

Ea a mai declarat pentru MEDIAFAX că toate obiectele lui Emil Cioran scoase la licitaţie joi au fost cumpărate de un român, pentru suma de 405.000 euro. Potrivit unor surse, cumpărătorul este un român din SUA şi a licitat prin telefon.

Pe de altă parte, reprezentanţii TVR au declarat, pentru MEDIAFAX, că TVR reuşise să achiziţioneze câteva documente ale lui Cioran, însă au pierdut totul din cauză că o persoana a achiziţionat tot lotul, oferind întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte.

"S-a licitat mult mai mult decât ne aşteptam. Toţi cei care reuşiseră să achiziţioneze ceva au pierdut la final. A fost mult peste posibilităţile noastre", au mai spus reprezentanţii TVR.

Biblioteca Centrală Universitară (BCU) din Bucureşti şi Televiziunea Română (TVR) au decis să liciteze împreună pentru toate manuscrisele şi obiectele personale ale lui Emil Cioran, evaluate de specialişti la o valoare totală de până în 100.000 de euro, care au fost scoase la vânzare joi, la Paris, de casa Binoche şi Giquello, a declarat pentru MEDIAFAX directorul BCU Mireille Rădoi, înainte de eveniment.

BCU îşi exprimase anterior intenţia de a participa la această licitaţie, potrivit unor informaţii furnizate MEDIAFAX de reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe.

Ambasada României la Paris a informat MAE la data de 24 februarie în legătură cu organizarea unei licitaţii pentru manuscrisele lui Emil Cioran, cu propunerea ca informaţia să fie transmisă mai departe Ministerului Culturii, Academiei Române şi Muzeului Literaturii, a declarat, joi, Doris Mircea, director general de comunicare în MAE.

Doris Mircea a mai spus, întrebată în legătură cu un apel al lui Sorin Ilieşiu ca statul român să intervină pentru stoparea licitaţiei, că autorităţile nu pot interveni în acest sens, înstrăinarea benevolă neputând fi oprită.

Ambasada a contactat firma franceză care a scos la vânzare lotul de manuscrise, Casa Binoche şi Giquello. "Aceasta a comunicat că numele vânzătorului este confidenţial, ca şi cel al cumpărătorului. Organizatorii licitaţiei au menţionat, de asemenea, că există o instituţie din România interesată să cumpere", a spus Doris Mircea, precizând că este vorba despre BCU.

"Statul român nu poate interveni pentru a opri o licitaţie publică. Singurii care ar putea-o face ar fi moştenitorii direcţi ai lui Cioran, dacă aceste documente ar fi fost furate sau înstrăinate ilegal. Înstrăinarea lor benevolă nu poate fi însă atacată", a mai spus Doris Mircea.

Reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, privind scoaterea la licitaţie, joi, la Paris, a unor manuscrise şi documente ale lui Emil Cioran, că nu au făcut vreun demers pentru achiziţionarea acestora şi că nu au primit nicio sesizare privind vânzarea lor.

Pe de altă parte, directorul interimar al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Lucian Chişu, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că instituţia pe care o conduce nu are un buget pentru a putea să achiziţioneze aceste documente şi manuscrise.

Printre obiectele scoase la licitaţie la hotelul Drouot Richelieu din Paris, joi, s-au numărat caiete manuscrise - "Tragicul cotidian", "Adolescenta", "Jansenismul", "Pamflet şi pamfletar", "Consideraţiuni asupra problemei cunoştinţei la Kant", "Banalitate şi transfigurare", "Cartea amăgirilor", "Lacrimi şi sfinţi", "Schimbarea la faţă a României" -, numeroase cărţi poştale şi scrisori adresate părinţilor şi altor rude, o fotografie a lui Cioran reprezentat aşezat, semnată pe verso, diploma de bacalaureat, datată 5 octombrie 1928, diploma de licenţă în filosofie şi litere, datată 23 iunie 1932, un carnet de student emis în Germania pentru anul şcolar 1933 - 1934, cu fotografie şi semnătură, mai multe cărţi de identitate emise de autorităţile germane, un paşaport, eliberat la 15 septembrie 1934, un carnet de student emis în Franţa, abonamente de tren, fişe de lectură, un permis pentru bibliotecă şi multe altele.

Printre cele mai scumpe dintre aceste loturi s-a numărat manuscrisul intitulat "Îndreptar pătimaş", datat 12 martie 1940, evaluat de experţi la o sumă între 8.000 şi 10.000 de euro, dar şi câteva manuscrise evaluate la sume între 4.000 şi 5.000 de euro, precum "Max Stirner", nedatat (aproximativ 1929 - 1930), "Intuiţionismul contemporan", nedatat (1932), "Lacrimi şi sfinţi", nedatat (1936 - 1937).

Expertul Frédéric Castaing, citat de Radio France Internationale (RFI), a precizat, miercuri, că aceste manuscrise, care acoperă perioada din viaţa lui Cioran de dinainte de a se stabili definitiv în Franţa, în anii 1940, sunt total diferite de cele 37 de caiete manuscrise ale filosofului despre care s-a vorbit în presă în ultima vreme, respectiv cele atribuite definitiv de justiţia franceză, luna trecută, comerciantei de vechituri Simone Baulez. Acestea au fost descoperite în februarie 1998, în pivniţa casei din Paris unde a locuit scriitorul. Valoarea acestor manuscrise depăşeşte în prezent un milion de euro, potrivit specialiştilor.

În schimb, manuscrisele care au fost scoase la vânzare joi, la Paris, au aparţinut familiei unui fost prieten apropiat al lui Cioran.

Acelaşi expert a menţionat că manuscrise semnate de Cioran se găsesc foarte rar pe piaţă, evenimentul de joi fiind extrem de important întrucât este pentru prima dată când sunt scoase la licitaţie atât de multe documente de o atât de mare calitate.

În acest an, vineri, pe 8 aprilie, este celebrat centenarul naşterii scriitorului Emil Cioran.

Emil Cioran s-a născut la Răşinari, judeţul Sibiu. Prima lui carte apărută, în 1934, în România, "Pe culmile disperării", a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: "Cartea amăgirilor" (1935), "Schimbarea la faţă a României" (1936), "Lacrimi şi sfinţi" (1937). Cel de-al doilea volum, "Schimbarea la faţă a României", a fost autocenzurat în ediţia a doua, apărută la începutul anilor '90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretenţioase şi stupide".

În 1937, Emil Cioran pleacă în Franţa, cu o bursă a Institutului Francez din Bucureşti. După o scurtă întoarcere în ţară (două luni) în 1940, el părăseşte pentru totdeauna România şi se stabileşte la Paris. Din acest moment, Cioran va publica numai în limba franceză, operele lui fiind apreciate nu numai pentru conţinutul lor, dar şi pentru stilul plin de distincţie şi fineţe al limbii. În 1949 îi apare la editura Gallimard - care va publica mai târziu majoritatea cărţilor sale - prima lucrare scrisă în limba franceză, "Précis de décomposition (Tratat de descompunere)", distinsă în 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran a refuzat toate distincţiile literare care i-au fost atribuite.

Emil Cioran a locuit la Paris, în Cartierul Latin, pe care nu l-a părăsit niciodată. A trăit mult timp retras şi a murit în 1995. În schimb, a cultivat darul conversaţiei cu numeroşii săi prieteni (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu, Samuel Beckett, Henri Michaux). Cioran a întreţinut o vastă corespondenţă, dezvăluindu-se ca un remarcabil autor epistolar.