De-a lungul unei cariere de peste o jumătate de secol, acest prolific scriitor american s-a dovedit a fi un cronicar al vieţii dramatice a micilor orăşele americane, dominată de dragoste, religie şi sex.
Updike, un scriitor de un umor caustic, a scris cel puţin zece volume de nuvele şi 25 de romane, printre care se numără celebra lui saga "Rabbit", apărută între anii 1960 şi 1990. De altfel, romanele "Rabbit is Rich" (1981) şi "Rabbit at Rest" (1990) i-au adus două premii Pulitzer pentru literatură, în 1982 şi 1991.
Opera sa numără, de asemenea, volume de poezie, critică literară şi articole pentru publicaţia The New Yorker.
Primul său roman, "The Poorhouse Fair", a fost publicat în 1959. Opera sa mai cuprinde "ciclul Rabbit" – "Fugi, Rabbit" (1960, Humanitas Fiction, 2008), "Intoarcerea lui Rabbit" (1971), "Rabbit Is Rich" (1981), "Rabbit At Rest" (1990) -, "The Centaur" (1963), "Of The Farm" (1965), "Couples" (1968), "Bech: A Book" (1970), "Museums and Women" (1972), "A Month Of Sundays" (1975), "Marry Me" (1976), "Toward the End of Time" (1977), "The Coup" (1978), "Bech is Back" (1982), "Roger’s Version" (1986), "S." (1988), "Bech at Bay: A Quasi-Novel" (1998), "Gertrude and Claudius" (2000), "Licks of Love" (2000), "Seek My Face" (2002), "Villages" (2004), "Teroristul" (2004, Humanitas Fiction, 2007), "Telephone Poles and Other Poems" (1963), "Midpoint" (1969), "Tossing and Turning" (1977).
"A fost unul dintre cei mai mari scriitori ai noştri şi ne va lipsi în mod crud", a mai spus editorul Nicholas Latimer.
Pentru American Academy of Achievement, instituţie care recompensează în fiecare an personalităţi din lumea artelor, politicii sau ştiinţelor, Updike a fost "unul dintre primii oameni de litere ai Americii".
John Updike, născut pe 18 martie 1932, povestea el însuşi cum o copilărie solitară, petrecută la o fermă din Pennsylvania, l-a pregătit pentru o viaţă "cerebrală".
"Era bâlbâit şi suferea de psoriazis, boli din cauza cărora nu se putea apropia de ceilalţi. A găsit alinare în scris şi a obţinut o bursă la Harvard", aminteşte Academia.
"Mama mea visa să fiu scriitor, iar eu o vedeam adesea bătând la maşina de scris, în salon. Acolo mă refugiam, de altfel, când eram bolnav, mă aşezam alături de ea şi o priveam", îşi amintea John Updike.
Sexul juca un rol important în opera sa. În 1968, a stârnit un scandal cu "Couples", roman în care povestea despre schimburile de parteneri sexuali în sânul mai multor cupluri dintr-un mic orăşel imaginar.
În existenţa unui om, "cele trei lucruri cele mai secrete sunt sexul, arta şi religia", obişnuia să spună scriitorul.
În 1984, romanul "Vrăjitoarele din Eastwick" este adaptat pentru marele ecran, într-un film care îi avea în distribuţie pe Jack Nicholson, Cher şi Susan Sarandon. Producţia a stârnit vii critici în rândul mişcărilor feministe.
În 2008, a publicat o continuare, "The Widows of Eastwick".
Nepot al unui pastor presbiterian, el însuşi un creştin convins, John Updike spunea adesea că îi este dor de acea Americă a copilăriei sale.
Dar, "Rabbit şi eu am fost amândoi frapaţi în mod plăcut, de-a lungul ultimilor 50 de ani, de reculul puritanismului în domeniul legilor, al moravurilor şi al modei feminine", mărturisea Updike în 2005, în săptămânalul francez Le Nouvel Observateur.
Majoritatea romanelor sale au drept cadru micile orăşele americane, aparent fără istorie, însă personajele sale sunt măcinate de întrebări filosofice şi dubii existenţiale.
A fost unul dintre cei mai celebri autori ai Americii, iar America este cea care i-a hrănit opera.