Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa ar putea intra în patrimoniul UNESCO

Prin înscrierea Bisericii Învierii de la Suceviţa se urmăreşte o extindere de poziţie pentru România, care are deja incluse în lista Patrimoniului Mondial bisericile din nordul Moldovei (din 1993), a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX Mircea Victor Angelescu, consilier în Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

Acesta a mai precizat că primele demersuri pentru includerea Bisericii Învierii în lista Patrimoniului Mondial au fost făcute în urmă cu patru ani, iar în 2008 a fost trimis dosarul la UNESCO. În toamna aceluiaşi an, o comisie a venit la Suceviţa pentru o evaluare a sitului cultural.

Pentru anul 2010, România are în vedere o nouă încercare de a include oraşul Sibiu în lista Patrimoniului Mondial, după ce, în 2008, comisia UNESCO a decis să amâne luarea unei decizii, fiind necesară refacerea documentaţiei. Potrivit lui Angelescu, dosarul pentru Sibiu va fi finalizat la începutul anului 2010.

Totodată, România participă alături de Marea Britanie, Germania şi Austria la un demers comun de includere în Patrimoniul Mondial a siturilor arheologice de la graniţele fostului Imperiu roman. Astfel, fiecare ţară trebuie să facă un dosar cu siturile culturale şi naturale de pe fostele graniţe aflate pe teritoriul ei, România urmând să prezinte în doi-trei ani candidatura pentru 14 - 16 situri din Constanţa şi Tulcea (limesul danubian), a mai explicat Anghelescu.

Din România, pe Lista UNESCO se află deja Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Potrivit AFP, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO se va reuni la Sevilia, în perioada 22 - 30 iunie, pentru cea de-a 33-a sesiune, în care va studia propunerile de înscriere ale noilor situri culturale pe lista organizaţiei, în semn de recunoaştere a "valorii universale excepţionale".

Reuniunea va fi prezidată de Maria Jesus San Segundo, ambasador, delegat permanent al Spaniei pe lângă UNESCO.

35 de state ce fac parte din Convenţia Patrimoniului Mondial îşi vor prezenta candidaţii, trei dintre ţări - Burkina Faso, Republica Capului Verde şi Kârgâzstan - neavând niciun sit pe lista Patrimoniului Mondial, a indicat UNESCO.

În total, potrivit organizaţiei, 30 de noi situri vor fi prezentate în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial: 4 situri naturale, 23 de situri culturale şi 3 mixte (naturale şi culturale). Patru dintre acestea sunt propuneri transnaţionale.

Siturile naturale propuse pentru înscriere în lista Patrimoniului Mondial sunt:

Marea Wadden (Germania şi Olanda),

Munţii Dolomiţi (Italia),

Parcul natural al recifului Tubbataha (extensie a Parcului marin Tubbataha Reef, Filipine),

litoralul coreean cu dinozauri din cretacic (Coreea de Sud),

Parcul natural de la Lena (Federaţia Rusă).

Printre siturile culturale care concurează anul acesta se numără:

lucrări arhitecturale şi urbane semnate de Le Corbusier (în Germania, Argentina, Belgia, Franţa, Japonia, Elveţia),

oraşul Graz - centrul istoric şi Castelul Eggenberg (Austria),

Mănăstirea Sfânta Eufrosina din Polotsk (Belarus),

Palatul Stoclet (Belgia),

oraşul istoric Jajce (Bosnia şi Herţegoviona),

Drumul Aurului de la Paraty (Brazilia),

Ruinele de la Loropéni (Burkina Faso),

oraşul Velha, centrul istoric Ribeira Grande (Capul Verde),

monumentele istorice de pe Muntele Songshan (China),

oraşul istoric Grand-Bassam (Coasta de Fildeş),

salinele regale de la Arc-et-Senans (Franţa),

sistemul hidraulic istoric Shushtar (Iran),

oraşul sacru Caral-Supe (Peru),

fermele şi satele din Hälsingland (Suedia).

Cele trei situri mixte sunt:

Muntele Wutai (China),

parcul natural Lonjsko Polje din Croaţia,

peisajul cultural Orheiul Vechi (Republica Moldova).

Statele care fac parte din Convenţia Patrimoniului Mondial îşi pot retrage propunerile înainte de reuniunea anuală.

878 de situri, din 145 de ţări, sunt înscrise pe lista Patrimoniului Mondial, dintre care 679 sunt culturale, 174 - naturale şi 25 - mixte.