Bisericile istorice maghiare vor reglementarea revendicării documentelor de la Arhivele Naţionale

Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Asociaţia Arhiviştilor Bisericeşti din România (AABR) Cluj-Napoca, "bisericile istorice din Transilvania, Banat şi Partium, în primul rând cea catolică, dar şi cele protestante, au reglementat problematica păstrării documentelor cu sute de ani mai înainte ca vreun stat din această parte a Europei să fi făcut aceasta", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"În baza principiului legitim al respectării integrităţii fondurilor arhivistice proprii, grav încălcat în perioada comunistă de naţionalizările de fonduri arhivistice-documentare, bisericile istorice din spaţiul intra-carpatic, dar nu numai, doresc şi solicită pe cale legală, oficială, reglementarea acestui aspect dureros al activităţii lor", se arată în documentul citat.

Potrivit reprezentanţilor AABR Cluj-Napoca, cu privire la iniţiativa legislativă care permite cultelor religioase din România să îşi revendice documentele preluate de Arhivele Naţionale în perioada comunistă, şi-au exprimat opiniile politicieni, ziarişti, istorici şi arhivişti, "o mare parte dintre dânşii în totală sau parţială necunoştinţă a realităţilor ce privesc arhivele ecleziastice şi reglementările interne ale cultelor religioase din Transilvania şi Banat cu privire la arhivele proprii".

"În cadrul Bisericii Catolice, practica obligatorie de a întocmi matricole ale celor botezaţi, cununaţi şi înmormântaţi religios datează din anul 1563, din timpul Conciliului din Trento. Aceste matricole bisericeşti nu au niciun fel de legătură cu registrele de stare civilă introduse abia la sfârşitul secolului al XIX-lea de către statul român sau cel maghiar. Matricolele amintite ale Bisericii Catolice se referă strict la enoriaşii catolici, iar matricolele Bisericii Reformate la enoriaşii proprii. Codul de Drept Canonic (Codex Iuris Canonici) catolic şi legile confesiunilor protestante prevăd cu stricteţe modul şi condiţiile de păstrare ale arhivelor parohiale, protopopiale şi eparhiale ori episcopale", se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii asociaţiei susţin că nu este "un lucru întâmplător faptul că, în momentul de faţă, cele mai intacte şi mai bine păstrate arhive istorice din România sunt arhivele bisericilor din Transilvania, Banat şi Partium".

Potrivit sursei citate, din 1990, toate centrele eparhiale sau episcopale ale bisericilor istorice din Transilvania, Banat şi Partium au reuşit să amenajeze spaţii pentru arhivele centrale proprii, bine dotate tehnic şi care dispun de un personal calificat.

"În privinţa condiţiilor de păstrare, câteva dintre aceste arhive - cea Arhidiecezană Romano-Catolică de Alba Iulia, cea Diecezană Romano-Catolică de Satu Mare, cea Diecezană Romano-Catolică de Timişoara sau cea unitariană ori cea reformată din Cluj - stau mult mai bine decât unele filiale ale Arhivelor Naţionale. (...) De unde ştiu scepticii că bisericile vor încerca blocarea accesului la documente?", scrie în comunicatul AARB Cluj-Napoca.

Reprezentanţii asociaţiei susţin că aceste biserici au arhive care, şi în momentul de faţă, "îi deservesc în mod profesionist pe toţi cercetătorii care apelează la serviciile lor, indiferent de apartenenţa confesională sau etnică, de culoarea politică sau de preferinţele culturale ori lingvistice ale acestora".

"Biserica Romano-Catolică şi bisericile protestante nu sunt nişte organizaţii sau grupuri de interese oculte, ci sunt exponentele tradiţionale ale culturii europene", au conchis reprezentanţii AARB Cluj-Napoca.