BRAT: Românii petrec aproape 280 de minute zilnic pe internet. Ştirile şi muzica, cele mai de interes

Biroul Român de Audit Transmedia a organizat, joi, o dezbatere pe baza studiilor pe care le desfăşoară şi ale căror concluzii au fost reunite sub titulatura "BRAT - Tendinţe Media".

Studiile BRAT au prezentat aspecte referitoare la media din România (TV, radio, internet şi outdoor-OOH) şi modul în care a evoluat consumul de media în 2015, comparativ cu 2005.

Principala concluzie desprinsă de BRAT în urma cercetărilor sale este aceea că internetul s-a transformat dintr-un canal media într-o utilitate şi a devenit foarte popular, în special în rândul tinerilor. Astfel, 95% dintre tinerii cu vârste între 14 şi 24 de ani utilizează internetul în mediul urban, iar 82% dintre tinerii cu vârste între 14 şi 24 de ani utilizează internetul în mediul rural.

În cadrul dezbaterii, Arina Ureche, directorul general al BRAT, a vorbit despre timpul pe care românii spun că îl petrec online zilnic, cifra fiind foarte mare.

"Sunt aproape 280 de minute pe care oamenii declară că l-au petrecut pe internet", a spus Arina Ureche, precizând că se referă la utilizatorii de internet din România.

Potrivit studiilor BRAT, utilizarea internetului s-a diversificat şi gradul de acoperire a nevoilor satisfăcute a crescut. Astfel, 75% dintre utilizatori folosesc e-mailul, 63% îl folosesc pentru accesarea unor site-uri de servicii online, 20% - pentru jocuri de noroc şi pariuri sportive, 30% din populaţia din mediul urban face cumpărături pe internet, iar 26% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani realizează operaţiuni bancare online.

În ceea ce priveşte scopul folosirii internetului, cei mai mulţi dintre utilizatori caută informaţii cu ajutorul motoarelor de căutare (84%), folosesc e-mailul (75%) şi accesează reţelele sociale (74%). Totodată, 72% dintre utilizatori spun că urmăresc materiale video, 69% citesc ştiri, 64% caută anunţuri de mică publicitate, 63% caută informaţii despre produse/ servicii în vederea achiziţiei, 48% ascultă materiale audio, 31% fac operaţiuni bancare online şi 20% participă la jocuri de noroc şi pariuri sportive.

Principalele teme de interes ale utilizatorilor de internet sunt ştirile (pentru 53%) şi muzica (pentru 50%). În acest clasament al temelor de interes urmează: medicină/ sănătate (pentru 41% dintre utilizatori), cultură/ filme/ cinema (40%), reţete culinare/ bucătărie (36%), educaţie/ dezvoltare personală (36%), vacanţe/ călătorii (32%), casă/ decoraţiuni/ renovări (30%), computere/ software/ IT (27%) şi politică (26%).

De asemenea, potrivit BRAT, internetul a devenit un fenomen de masă. În prezent, există 8,8 milioane de utilizatori de internet la nivel naţional, dintre care 6,5 milioane utilizează zilnic internetul.

Totodată, 70% din populaţia urbană şi 44% din cea rurală utilizează internetul (56% din populaţia din mediul rural are acces la internet, dar doar 44% îl utilizează). Conform BRAT, 56% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 14 şi 64 de ani utilizează zilnic internetul.

În ceea ce priveşte profilul utilizatorului de internet după gen, există un echilibru de 50%-50% între femei şi bărbaţi. De asemenea, cei mai mulţi dintre utilizatorii de internet (51%) au vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani.

Pe de altă parte, potrivit BRAT, electricitatea (99%) şi conexiunea la internet în gospodărie (56%) se află pe primele locuri în privinţa accesului la utilităţi ale românilor în mediul rural. Urmează, în ordine, accesul la alimentare cu apă curentă (45%), la canalizare (45%), la baie/ duş în interiorul locuinţei (36%), la alimentare cu apă caldă (32%), la grup sanitar în interiorul locuinţei (28%) şi la reţeaua de gaze (10%).

De asemenea, internetul a desprins conţinutul de canalul media original şi l-a retransmis utilizând mijloace specifice, dar oamenii rămân fideli brandului de conţinut indiferent de platforma pe care acesta este transmis, mai spune BRAT.

Astfel, 48% dintre utilizatorii de internet citesc site-uri ale unor ziare online (procentul fiind în creştere faţă de anul 2005, când era de 16%), 46% citesc site-uri ale unor reviste online (faţă de 14%, în 2005), 34% ascultă radio online (faţă de 5%) şi 32% se uită la un post TV online (faţă de 2%).

Însă, în ciuda creşterii utilizării internetului, nivelul încrederii în informaţiile găsite online a scăzut în 2015, la 45%, comparativ cu anul 2005, când era de 60%, mai spune BRAT.

Cu toate acestea, utilizatorii de internet spun că, atunci când au nevoie de informaţii, primul loc unde le caută este pe internet - 76% (în creştere faţă de 2005, când era 55%).

De asemenea, 71% dintre aceştia spun că internetul este indispensabil la serviciu, şcoală, facultate, faţă de 66%, în 2005. De asemenea, pentru 63% dintre aceştia comentariile publicate de alţii pe internet sunt utile.

În ceea ce priveşte cumpărăturile pe internet, 50% dintre utilizatori spun că acestea le fac viaţa mai uşoară.

Totodată, potrivit BRAT, modul de accesare a internetului s-a diversificat şi sofisticat. Astfel, 89% dintre utilizatori folosesc internetul de acasă şi doar 8% de la internet cafe, în timp ce 70% din populaţia urbană deţine un calculator şi 35% deţine un laptop. Totodată, 38% din populaţia urbană deţine un telefon mobil, iar 14% - o tabletă.

De asemenea, dezvoltarea tehnologiei din ultimii 5 ani a avut un impact puternic asupra populaţiei, crescând numărul de dispozitive utilizate pentru accesarea internetului atât în urban, cât şi în rural. Astfel, 20% din populaţia urbană utilizează 3 sau mai multe dispozitive pentru accesarea internetului, iar în rural procentul este de 21%.

Diversificarea dispozitivelor care accesează internetul a dus la creşterea numărului de clienţi unici la 80 de milioane lunar, faţă de 7 milioane de vizitatori lunar. 70% din totalul clienţilor unici sunt generaţi de dispozitivele mobile. Indicatorii clienţi unici şi număr de vizitatori mai sunt comparabili doar la nivel de zi, pentru perioadele mai lungi diferenţa crescând exponenţial favorizată de creşterea numărului de dispozitive, de utilizarea mai multor browsere de pe acelaşi dispozitiv şi de ştergerea cookie-urilor, precizează BRAT.

Pe de altă parte, televiziunea, radioul şi presa scrisă se confruntă în prezent cu o tendinţă de descreştere a interesului publicului. Internetul este singurul canal câştigător, clasându-se în 2015 pe poziţia a treia în consumul de media, după TV şi panotaj. Panotajul, un mediu de expunere al mesajelor publicitare şi nu un purtător de conţinut media, înregistrează o evoluţie constantă.

Dacă, în 2005, 48% din populaţia oraşelor citea zilnic cel puţin o publicaţie tipărită, în prezent, cititorii nu depăşesc 13% din populaţie. O scădere semnificativă a consumului zilnic este evidentă şi în cazul radioului - de la 59% la 36% din populaţie, în cazul TV-ului descreşterea fiind de 13 procente, de la 89% la 76%. Interesul oamenilor s-a canalizat către internet, utilizatorii zilnici crescând de 5 ori în ultimii 10 ani şi atingând 56%, în 2015, în mediul urban.

Panotajul este cel care nu a suferit modificări în ultimii 10 ani, el fiind influenţat doar de obiceiurile zilnice de călătorie ale oamenilor, care s-au menţinut constante.

Pe de altă parte, potrivit BRAT, în comparaţie cu alte ţări, aparent în România, procentul investiţiilor în TV este ridicat, iar în presa scrisă, mai scăzut, în timp ce timpii medii de consum au valori comparabile.

BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presa scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presa scrisă, online, radio şi outdoor). Măsurătorile şi monitorizările BRAT sunt independente şi transparente, pe baza standardelor profesionale stabilite de membrii săi în concordanţă cu normele internaţionale.