Bucureşti-Capitală europeană 2021: Acţiunile culturale, mutate în cartiere, pentru a atrage publicul - FOTO

"Pentru candidatură, primul obiectiv este întoarcerea balanţei - să mutăm acţiunile culturale în cartiere", a declarat Anca Ioniţă, membru în biroul de coordonare a grupului de experţi numit Curatorium, cel care stabileşte direcţiile artistice şi structura candidaturii, în cadrul unei întâlniri informale care a avut loc joi seară, în Bucureşti..

Bucureşti - Capitală Europeană a Culturii 2021 este un proiect care vorbeşte despre implicare şi conştientizare în rândul locuitorilor oraşului. "Oamenii trebuie să fie implicaţi, să simtă că Bucureştiul este oraşul lor. Este vorba despre trezirea conştiinţei publice, ceea ce în România, în general, este greu de obţinut", a mai spus Anca Ioniţă.

Procesul de accedere la acest titlu trebuie văzut ca unul de transformare reală a unui oraş prin cultură, pentru imaginea lui, pentru infrastructură şi, nu în ultimul rând, pentru locuitorii lui.

"Această candidatură este, în fond, a bucureştenilor. Cetăţenii şi-au pierdut respectul pentru oraş. Bucureştiul e mai mult un oraş folosit decât unul în care se trăieşte cu adevărat. E mai uşor să-i faci pe oameni să participe la candidatură într-un oraş mai mic de un milion de locuitori", a adăugat aceasta.

Grupurile de experţi, reprezentanţi ai societăţii civile, din sectorul public şi privat, dar şi non-guvernamental au realizat periodic ateliere consultative, întâlnindu-se cu locuitori din toate sectoarele Capitalei şi încercând să identifice principalele nevoi ale Bucureştiului.

Aceste ateliere vor fi reluate în luna septembrie, scopul grupurilor de experţi fiind acela de a duce activităţile culturale şi în "cartierele-dormitor", cum ar fi Drumul Taberei, Militari şi Balta Albă.

"Marea problemă a proiectului (candidatura, n.r.) este aceea că oamenii care merg la evenimentele culturale reprezintă o minoritate. Trebuie ajuns şi în alte locuri ale oraşului, către un alt public decât cel care vine în centru", a adăugat Anca Ioniţă.

De cealaltă parte, Trevor Davies - preşedintele Teatrului Internaţional din Copenhaga şi coordonatorul proiectelor Capitala culturală europeană - Copenhaga (1996) şi Capitală culturală europeană - Aarhus (2017), expertul internaţional la al cărui ajutor a apelat ArCuB -, spune că, în prezent, doar 10% dintre locuitorii Capitalei ştiu despre candidatura acesteia la titlu.

"Până la momentul depunerii primului dosar, 50% dintre bucureşteni ar trebui să fie la curent cu acest lucru", a spus Davies.

Proiectul platformă vizând candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală culturală europeană a anului 2021 a fost lansat în luna martie a acestui an. "Bucureşti Memoria / Explorarea / Imaginarea Oraşului" a inclus, până în prezent, evenimente săptămânale, precum trasee culturale pietonale, expoziţii de fotografie şi ateliere de dans şi explorare urbană.

A treia parte a proiectului platformă, Imaginarea, a început miercuri şi se va întinde până la jumătatea lunii octombrie, iar printre evenimentele cuprinse în acest segment se numără o expoziţie cu fotografii realizate de artişti străini care au descoperit oraşul şi lansarea unui spaţiu de expoziţie pentru tinerii designeri români.

În plus, mai mulţi poeţi vor scrie despre oraş, realizând astfel harta poetică a Bucureştiului, iar cei mai buni fotografi necunoscuţi îşi pot depune până la data de 30 iulie lucrările într-un concurs intitulat Bucureşti Optimist. Aceştia sunt provocaţi să trimită cele mai bune trei imagini realizate de ei, care surprind Bucureştiul aşa cum îl văd şi simt, iar concursul se va încheia cu premierea celor mai bune fotografii, dar şi cu o expoziţie colectivă, amplasată la parterul Hanului Gabroveni şi online, într-un "Album de familie".

Vara aceasta, Caravana Bucureşti 2021 va continua să fie prezentă în diverse spaţii urbane, participând la festivaluri şi generând evenimente ad-hoc, aşa cum a făcut şi în cazul Street Delivery şi Urban Fest.

Ministerul Culturii a lansat în decembrie 2014 un apel adresat oraşelor din România care doresc să candideze la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021.

La acest titlu candidează, pe lângă Bucureşti, oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila şi Braşov.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.

Oraşul Mons, situat în sudul Belgiei, a preluat la sfârşitul lunii ianuarie rolul de "capitală culturală europeană", pentru un an, alături de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambiţia de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economică, la fel ca predecesoarele sale, Lille şi Liverpool.

Ministerul Culturii, în calitate de autoritate naţională responsabilă de organizarea competiţiei pentru titlul de Capitală europeană a culturii în anul 2021, în România, va organiza întâlnirea de preselecţie în vederea adoptării listei scurte a oraşelor candidate, în perioada 7 - 10 decembrie.

Astfel, în luna decembrie, un grup de 12 experţi, din ţară şi străinătate, se va întâlni cu reprezentanţii oraşelor candidate, care vor răspunde principalelor probleme ridicate de comisie: cum au fost implicaţi cetăţenii şi cum ia candidatura fiecărui oraş în considerare Europa şi problemele ei.

În luna iulie 2016, oraşele rămase pe lista scurtă vor prezenta un al doilea dosar de candidatură, iar câştigătorul va avea cinci ani la dispoziţie pentru a organiza programul. Strategia întocmită de candidaţi trebuie să acopere o perioadă de zece ani, începând cu 2021.