Bugetul AFCN pe 2015: proiecte culturale - 2,7 milioane lei; proiecte editoriale - 4 milioane lei

La conferinţa de presă, care a avut loc la noul sediu al Administraţiei Fondului Cultural Naţional, situat pe strada Barbu Delavrancea, nr. 57, din Bucureşti, au participat, printre alţii, Sorin Predescu, preşedintele consiliului AFCN, şi Irina Cios, directorul AFCN.

Întrucât contribuţiile la Fondul Cultural Naţional (FCN) nu acoperă necesarul de finanţare din 2015, AFCN va opera în baza unui buget subvenţionat. Astfel, bugetul pentru finanţări de care dispune în prezent AFCN pentru proiecte culturale este de 2.700.000 de lei (din care 1.700.000 de lei subvenţie de la Ministerul Culturii şi 1.000.000 de lei de la FCN), iar cel pentru proiecte de carte şi cultură scrisă este de 4.000.000 de lei (din subvenţia Ministerului Culturii).

Reprezentanţii AFCN au precizat că bugetul pentru proiecte culturale s-a diminuat cu două treimi faţă de 2014, în schimb, cel destinat culturii scrise s-a dublat.

"Sperăm ca până la urmă să putem face posibile nişte proiecte interesante, deşi într-o situaţie bugetară dificilă", a declarat Irina Cios.

În conferinţa de presă s-a discutat şi despre şedinţele în care consiliul AFCN s-a întrunit pentru a evalua situaţia şi pentru a demara cât mai rapid sesiunea de finanţare, întâlniri la care a participat şi ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu.

De asemenea, s-a subliniat importanţa revenirii la contribuţia din partea Loteriei Române.

Guvernul urmează să discute spre aprobare în şedinţa de săptămâna viitoare proiectul de ordonanţă privind acordarea a 2% din încasările Loteriei Române către proiectele culturale, potrivit unui anunţ făcut de premierul Victor Ponta.

"Suma pe care o scoatem astăzi la finanţarea proiectelor culturale de către operatorii culturali este spre ridicol. Este ceea ce s-a putut face în acest moment, pentru a nu întrerupe un proces de finanţare care durează de ceva timp. Sigur că avem speranţe mari - parţial confirmate, dar nu concretizate până la capăt - că vom reveni la acea finanţare a Loteriei care ar repune AFCN într-unul din finanţatorii importanţi ai culturii. În acest caz, suntem un mic finanţator al culturii, dar încercăm să scoatem, totuşi, aceşti bani la concurs, ca să menţinem ritmul", a declarat Sorin Predescu, la conferinţa de presă.

"Dacă soluţia aceasta, care se conturează, chiar se pune în aplicare la următoarea şedinţă de Guvern - să recuperăm acea finanţare de la Loteria Română -, vom putea anul acesta să începem să facem partea aceasta de pregătire a finanţării încă din luna octombrie - noiembrie, ştiind ce bani se strâng până atunci. Dar trebuie să înceapă deja repede strângerea banilor de la Loterie (...)", a mai spus Sorin Predescu.

La rândul său, Irina Cios a precizat că, din banii primiţi de la Loterie în 2011 şi 2012, s-au acordat finanţări în 2011, 2012, 2013 şi 2014, în 2012 şi 2013 cu câte două sesiuni. În 2012, s-a întrerupt alocarea acestor două procente din încasările Loteriei Române.

Având în vedere bugetul disponibil, consiliul a redefinit ariile de finanţare, priorităţile şi a decis demararea primei sesiuni de finanţare pe 2015 destinată proiectelor culturale, pe 9 martie, urmând ca cea destinată proiectelor editoriale să fie lansată pe 15 aprilie. De asemenea, s-a decis ca tot bugetul disponibil să fie lansat în această sesiune şi ca suma maximă acordată unui proiect cultural să fie de 50.000 de lei.

În ceea ce priveşte contestaţiile, banii vor fi puţini, respectiv 100.000 de lei pentru cele două arii, au mai spus reprezentanţii AFCN.

Printre priorităţile de finanţare în ceea ce priveşte proiectele culturale pentru anul 2015 se numără susţinerea artei contemporane, încurajarea debutului artistic, încurajarea mobilităţii culturale pe teritoriul României, iar ariile tematice pe care se pune accent sunt cele vizuale (pictură, sculptură, grafică, arte decorative, fotografie, video-art, instalaţii, ceramică, colaj, animaţie, film experimental şi de animaţie, artă textilă, tehnici mixte, noi media, design, arhitectură, proiecte curatoriale) şi cele ale spectacolului (teatru, muzică, dans).

"Anumite arii n-au dispărut, au fost amânate, pentru viitoarele concursuri, sperând că va exista o finanţare consistentă şi sperăm şi extrabugetară", a spus Sorin Predescu.

La rândul său, Irina Cios a declarat: "Noi vrem să îmbunătăţim sistemul de colectare de la operatorii care sunt, conform legii, contributori la Fondul Cultural Naţional, dar acesta e un lucru pe care nu putem conta şi, în măsura în care colectarea se îmbunătăţeşte şi vor deveni disponibile alte fonduri, vom încerca să le punem (la dispoziţie, n.r.) cât de repede".

De asemenea, reprezentaţii AFCN au precizat că ar trebui să primească fonduri şi de la firmele care funcţionează în spaţii considerate monumente istorice, dar, nefiind vorba de o taxă fixă, ci de una bazată pe cifra de afaceri, sumele sunt mai greu de colectat.

AFCN este o instituţie publică autonomă creată în anul 2005, care finanţează acţiuni, proiecte şi programe culturale. Instituţia este un finanţator public care organizează consultări cu operatorii culturali şi cu reprezentanţii Ministerului Culturii din România, pentru stabilirea unei strategii de finanţare a culturii. AFCN adoptă strategii care îi permit selecţia în vederea finanţării programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale cu impact naţional şi internaţional. Ca instituţie publică subordonată Ministerului Culturii, AFCN oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale.