Camera Deputaţilor a adoptat tacit proiectul lui Turcan de modificare a Legii audiovizualului

Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit deoarece termenul de dezbatere şi vot final, stabilit pentru 21 aprilie, a fost depăşit.

Comisia de Cultură a propus adoptarea proiectului, însă cu amendamente care nu se iau în considerare în cazul adoptării tacite.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, iar Senatul este decizional.

Iniţiativa legislativă de modificare a Legii audiovizualului 504/2002, semnată de Raluca Turcan, Cezar Preda, Doiniţa Chircu şi Brînduşa Novac, a fost adoptată în 30 martie 2011, cu 9 voturi "pentru" şi 2 "abţineri", de Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor.

Una dintre cele mai importante modificări aduse prin proiectul legislativ actualei Legi a audiovizualului este introducerea posibilităţii ca membrii CNA să poate aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.0000 de lei posturilor de televiziune şi radio, pentru acte de cenzură şi ingerinţe editoriale. Astfel, articolului 6 din actuala Lege a audiovizualului i s-a dat un regim sancţionatoriu, ceea ce nu era prevăzut până în prezent în legislaţia audiovizualului.

La momentul respectiv, Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat că prin introducerea unui regim sancţionatoriu în cazuri de cenzură şi ingerinţe editoriale s-a urmărit respectarea Constituţiei. "Ingerinţa şi cenzura sunt interzise şi atunci mi se pare normal ca, dacă sunt interzise prin Constituţia României, să existe şi o sancţiune măcar cu o amendă în Legea audiovizualului", a declarat Raluca Turcan.

Întrebată dacă deciziile conducerilor editoriale ale posturilor de radio şi TV ar putea fi considerate acte de cenzură şi ingerinţe editoriale, Raluca Turcan a spus că în Legea audiovizualului este definit clar "ce înseamnă ingerinţă".

În mod concret, articolul 6 din Legea audiovizualului prevede că "(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. (2) Independenţa editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută şi garantată de prezenta lege. (3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine. (4) Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România. (5) Nu constituie ingerinţe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliştii şi furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă şi pe care le aplică în cadrul mecanismelor şi structurilor de autoreglementare a activităţii lor, dacă nu contravin dispoziţiilor legale în vigoare".

O altă noutate adusă de proiectul legislativ care modifică actuala Lege a audiovizualului este aceea a "gradualizării" amenzilor pe care CNA le poate aplica posturilor de televiziune şi radio.

"La capitolul sancţiuni, nu am dorit să modificăm plafoanele de sancţiuni. Am dorit doar să fie respectate sancţiunile, să poată să fie date şi somaţii, dar nu somaţii la nesfârşit, ci o somaţie pe o încălcare (de un anumit timp din legislaţia audiovizualului, n.r.), după care să se aplice gradualizarea. Gradualizarea se face de către CNA", a explicat atunci Raluca Turcan.

Totuşi, posibilitatea ca membrii CNA să aplice o somaţie o singură dată pentru o încălcare a legislaţiei audiovizualului, după care va fi aplicată o amendă, pentru următoarea abatere, va conduce la creşterea cuantumului sancţiunilor pe care televiziunile şi radiourile le vor primi.

Atunci, Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a explicat că amenzile aplicate în mod progresiv pleacă de la un cuantum foarte scăzut. "Plaja de amenzi pentru cele mai multe articole din acest proiect (care modifică Legea audiovizualului, n.r.) pleacă de la 5.000 de lei şi poate ajunge până la 100.000 de lei", a spus Popescu.

În prezent, există însă şi situaţii de încălcare a legislaţiei audiovizualului în care pragul minim al amenzilor pe care CNA le poate aplica posturilor TV şi radio în cazul încălcărilor legislaţiei audiovizualului este de 10.000 de lei, sancţiunile putând ajunge până la 200.000 de lei.

O altă noutate a proiectului legislativ este aceea că televiziunile vor putea să folosească filmările cu camera ascunsă în condiţii mai restrictive decât în prezent, respectând prevederile Codului penal.

În legătură cu acest aspect, Raluca Turcan a afirmat atunci că prevederile privind filmările cu camera ascunsă vor mai fi discutate şi la Senat. "Aceasta este o primă formă, ar fi păcat să reducem toată propunerea de modificare a legii audiovizualului la prevederile legate de camera ascunsă. Şi acolo se respectă, aşa cum au hotărât colegii mei - eu am avut un alt punct de vedere - deciziile din Codul penal, eu mi-aş fi dorit să fie o libertate mai mare pentru jurnalişti, tocmai pentru a încuraja jurnalismul de investigaţie, dar cu menţinerea unor parametri normali şi legali de păstrare a intimităţii, a vieţii personale, să nu invadezi viaţa privată a unor persoane, dar să poţi să faci totuşi nişte investigaţii cu camera ascunsă. Din păcate, majoritatea din comisie a hotărât altceva. Dar la Senat se poate interveni", a spus Turcan.