Candidatura Bucureştiului pentru titlul de Capitală culturală, pregătită de 11 grupuri de lucru

Directorul Centrului Cultral al Municipiului Bucureşti - ArCuB a precizat că instituţia pe care o conduce este mandatată să coordoneze acest proiect, extrem de important, mai ales după ce candidatura Sofiei pentru acelaşi titlu a fost respinsă.

În cadrul ArCuB, o echipă formată din cinci persoane, dintre care doi experţi străini, cu o experienţă de 40 de ani în domeniu, coordonează cele 11 grupuri de lucru care gândesc strategii pe diferite domenii cum ar fi educaţie, infrastructură, turism, mediu cultural, primării de sector. În paralel, se lucrează la o strategie culturală pe 10 ani, întrucât începând din acest an acest lucru a devenit obligatoriu pentru orice oraş candidat.

"În octombrie noi trebuie să livrăm un dosar din care juriul să înţeleagă ce înseamnă Bucureştiul - Capitală culturală", a spus Mihaela Păun.

Ea a mai precizat că o primă formă a dosarului de candidatură trebuie să fie gata în iunie - iulie, iar prima formă a strategiei culturale a fost deja făcută de organizaţia Modernism şi predată la sfârşitul anului trecut.

De altfel, strategia culturală se află în dezbatere publică pe site-ul ArCuB.

Unul dintre consultanţii străini, Bob Palmer, a precizat că obţinerea titlului de Capitală culturală europeană, dar chiar şi simpla candidatură pot aduce cinci categorii de beneficii: impact cultural, impact social, impact economic, o creştere a imaginii bucureştiului şi dezvoltarea infrastructurii, în care vor trebui făcute investiţii importante.

Corina Şuteu, responsabilă cu strategia culturală a Bucureştiului, a precizat că acest document este extrem de important pentru orice oraş, şi cu atât mai important pentru Bucureşti, care este segmentat din punct de vedere cultural.

Ea a explicat că se va face o cartografiere a resurselor existente în Bucureşti şi se va crea o legătură între toate segmentele din domeniul cultural.