Capodopere restaurate ale Pinacotecii Bucureşti vor fi vernisate, marţi, la Palatul Cesianu-Racoviţă

Expoziţia, al cărei vernisaj va avea loc, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, de la ora 12.00, dezvăluie iubitorilor de frumos 14 capodopere necunoscute ale Muzeului Municipiului Bucureşti, salvate de la distrugere şi redate circuitului muzeal printr-un proces de restaurare finanţat din fonduri private, de iubitori ai artei, în campania „Adoptă o capodoperă”.

Cele 14 capodopere aparţinând Muzeului Piancotecii Bucureşti, mărturii ale culturii artistice româneşti, au stat în depozit timp de 20 de ani, iar acum văd lumina zilei într-un spaţiu pe măsura valorii lor. Restaurarea tablourilor a fost realizată prin donaţiile unor instituţii, în cadrul campaniei „Adoptă o capodoperă”, organizată de Pinacoteca Bucureşti împreună cu Centrul Cultural ArtSociety.

Expoziţia prezintă capodopere purtând semnătura marilor nume din istoria artei româneşti: Theodor Pallady, Camil Ressu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nicolae Dărăscu, Iosif Iser, Eustaţiu Stoenescu, Theodorescu-Sion, Ipolit Strâmbu, Aurel Băeşu, Ştefan Popescu, M.H. Maxy şi Arthur Verona.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român a fost redeschis

E oficial! NEVERSEA se mută anul acesta în capitală. Va purta semnătura creatorilor UNTOLD

Campania „Adoptă o capodoperă” nu se opreşte aici. După o primă ediţie de succes organizată în Bucureşti, acţiunea de salvare a capodoperelor de patrimoniu ameninţate cu degradarea continuă, pe parcursul acestui an, la Braşov, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Costurile „adopţiei” depind de cât de afectată este lucrarea. Individual sau alături de mai mulţi prieteni, cu o contribuţie de minimum 50 de euro, numele celor care vor alege să adopte o capodoperă va fi pomenit de următoarele generaţii, fiind gravat pe rama capodoperei adoptate.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, din 1984 devenită Secţie de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti, este unul dintre aşezămintele de cultură cu tradiţie din Capitală. Pinacoteca a fost înfiinţată pe 1 iunie 1933, ca o necesitate de a concentra într-un singur loc operele de artă (lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă) pe care Capitala le adunase în decursul timpului.

Deşi patrimoniul Pinacotecii numără în prezent în jur de 5.500 de piese de excepţie, el continuă să rămână absent din peisajul cultural al Bucureştiului, din lipsa unui spaţiu propriu de expunere.