Caramitru: Nimeni nu s-ar fi apucat de reabilitarea TNB dacă nu ar fi fost riscul seismic. Cum va arăta teatrul în 2013 - GALERIE FOTO

"Nimeni nu ar fi dat aceşti bani dacă riscul prăbuşirii nu ar fi fost real", a spus directorul TNB. "Nimeni nu ar fi pornit lucrări care durează trei ani, dacă nu ar fi fost acest pericol, când depăşirile noastre în ceea ce priveşte spectatorii şi încasările sunt substanţiale", a mai spus acesta. Arhitectul-şef al noii clădiri a TNB, Romeo Belea, prezent, de asemenea, la conferinţă, a spus că TNB, aşa cum este în prezent, are un risc seismic major la cutremure de 5-6 grade pe scara Richter.

Perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare este de 28 de luni. În prezent, pe şantierul de la faţada teatrului lucrează 150 de muncitori şi, pe parcurs, în funcţie de evoluţia lucrărilor, numărul acestora va creşte. În timpul lucrărilor, cel puţin o sală de joc va fi disponibilă.

Lucrările de reabilitare a Teatrului Naţional Bucureşti, un proiect iniţiat în 2007, au început în luna martie şi urmează ca Teatrul de Operetă "Ion Dacian" şi Centrul Naţional al Dansului să părăsească definitiv acest imobil în care şi-au desfăşurat activitatea. Potrivit lui Ion Caramitru, CNDB va avea spaţiu de birouri la Sala Palatului, având disponibilă pentru spectacole Sala Atelier a TNB, în fiecare marţi.

Lucrările de reabilitare a TNB se vor desfăşura în trei etape, începând cu demolarea aşa-numitei "bomboniere", clopotul de beton armat care a fost aplicat pe zidurile vechi, ceea ce va antrena mutarea CNDB, a Lăptăriei lui Enache şi a depozitelor Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), continuând cu consolidarea întregii clădiri, ceea ce va afecta birourile, depozitele, cabinele şi atelierele TNB, Sala Atelier a teatrului şi Sala Studio a Operetei, şi terminând cu intervenţia la Sala Mare, care va avea la final 850 de locuri, cât a avut iniţial, a explicat Ion Caramitru.

Sala Amfiteatru din TNB va dispărea şi ea, însă teatrul va avea la final cinci săli şi o scenă în aer liber, pe acoperişul clădirii, pentru reprezentaţii în timpul verii.

În a doua fază a lucrărilor, va veni rândul Operetei să elibereze spaţiile unde îşi desfăşoară activitatea, începând din septembrie. Pentru Teatrul Naţional de Operetă, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional va achiziţiona un cort special, de mari dimensiuni, ce va fi amplasat pe terenul din spatele Bibliotecii Naţionale a României.

Sala Studio în care sunt prezentate spectacolele Teatrului Naţional de Operetă a fost folosită de TNB până în 1987, când a intrat în folosinţa Operetei, al cărei sediu fusese demolat. Teatrului de Operetă i-a fost atribuită între timp Sala Omnia din fosta clădire a Senatului, care trebuie de asemenea reabilitată. Lucrările, anunţate în urmă cu câţiva ani, nu au început încă, proiectul nefiind finalizat.

Sala Omnia, ca şi TNB şi Biblioteca Naţională, sunt incluse în programul "Reabilitarea monumentelor istorice din România", ce presupune restaurarea sediilor unor importante instituţii de cultură din ţară cu fonduri dintr-un împrumut de circa 250 de milioane de euro contractat de Guvern de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la bugetul de stat.

Problema mutării Operetei din clădirea TNB s-a pus după ce, în 2005, noul director al Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, a cerut înapoi Sala Studio. Susţinut de actori, el a revendicat ceea ce consideră "cea mai ofertantă sală a teatrului". Ministerul Culturii a arbitrat conflictul între TNB şi Operetă şi s-a ajuns astfel la soluţia acordării Sălii Omnia Teatrului de Operetă.

În ceea ce priveşte MNAC, depozitele pe care le are în clădirea Teatrului Naţional vor ocupa spaţiile de pe Calea Moşilor unde se află în prezent depozite ale Bibliotecii Naţionale a României, acestea urmând să fie mutate definitiv în sediul de pe Bulevardul Unirii, unde spaţiile pentru depozitare au fost finalizate în proporţie de 99 la sută. Galeriile MNAC de la TNB vor rămâne în clădire.

Proiectul de reconstrucţie a clădirii TNB vizează, potrivit proiectului Ministerului Culturii prezentat în martie 2008, modelarea clădirii în direcţia uneia de larg interes cultural, un edificiu "mai prietenos şi cu mai mult farmec", care să fie deschis de dimineaţă până seara târziu şi să găzduiască diferite manifestări artistice.

Potrivit proiectului, Sala Mare a TNB va avea aproximativ 850 de locuri, faţă de 1.100 cât are în prezent, o acustică şi o vizibilitate mai bune. Sala Studio se va reîntoarce în folosinţa TNB, iar mecanismele care transformă sala într-una multifuncţională vor fi reactivate. Va dispărea Sala Amfiteatru, dar vor apărea două săli de câte 350 de locuri în clădirea centrală şi una de aproximativ 250 de locuri în subsolurile scenei de la Sala Mare. În plus, vor exista platforme din foaierele extinse de la un capăt la celălalt al clădirii. Pe acoperişul clădirii TNB va exista un amfiteatru în aer liber. Totodată, majoritatea instalaţiilor clădirii vor fi refăcute, inclusiv cea de climatizare. De asemenea, parcarea dintre Teatrul Naţional şi Intercontinental va fi transformată în parc, spectatorii putând beneficia de parcarea subterană a teatrului. Teatrul va avea multe spaţii ocupate de cafenele sau librării, astfel încât incinta să fie folosită şi ocupată 13 ore pe zi şi nu doar în timpul spectacolelor.

De asemenea, Caramitru a spus că la finalul lucrărilor ar putea organiza tururi ale teatrului pentru grupuri de turişti. În cadrul acestor tururi, curioşii vor putea vedea cabinele, spaţiile în care sunt realizate decorurile şi chiar un spectacol în care pot vedea posibilităţile de folosire a Scenei Mari.

În luna mai a anului trecut, consorţiul format din Aedificia Carpaţi şi Romest Electronic a câştigat licitaţia pentru reabilitarea Teatrului Naţional, valoarea contractului fiind de 48 de milioane de euro, fără TVA. La licitaţie s-au înscris 10 firme, existând ulterior contestaţii, care au dus la amânarea semnării contractului.

Teatrul Naţional din Bucureşti "I. L. Caragiale" a început în februarie 2007 demersurile de realizare a unor expertize şi a unui studiu de fezabilitate în vederea reabilitării clădirii din centrul Bucureştiului în care-şi desfăşoară activitatea.

Proiectarea clădirii TNB din Piaţa Universităţii a început în 1963, însă Teatrul Naţional a început să funcţioneze în acest sediu zece ani mai târziu, fiind inaugurate pe rând trei săli: Sala Mare, Sala Studio şi Sala Atelier.