Care este istoria coifului de la Coţofeneşti, piesa furată din Muzeul Drents din Olanda în urma unei explozii

Coiful de la Coţofeneşti este una dintre cele patru piese valoroase care au fost furate, în cursul zilei de sâmbătă, din Muzeul Drents din Olanda.

Piesa a fost furată alături de alte trei brăţări dacice în urma unei explozii care a fost pusă la cale de nişte persoane încă neidentificate.

Care este istoria coifului de la Coţofeneşti

Coiful din aur pur de la Coţofeneşti este unul dintre cele mai valoroase artefacte dacice descoperite în ţara noastră şi datează din secolul IV î. Hr. Artefactul ar fi aparţinut, cel mai probabil, unui rege geto-dac.

Coiful geto-dac a fost descoperit în anul 1928 în judeţul Prahova de către un elev şi în ciuda timpului, artefactul este aproape intact.

Coiful are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi şi are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri.

Partea din faţă are o pereche de ochi holbaţi, cu sprâncene duble şi întoarse în aşa fel încât să inspire groază. Pe de altă parte, calota din spate ilustrează, în registrul superior, figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de şerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. 

Cu ce alte obiecte de tezaur seamănă

Potrivit, Valea Teleajenului, arheologii au constatat faptul că acest coif prezintă similitudini cu alte obiecte de tezaur, cum ar fi: coifului getic din aur din secolul al V-lea î. Hr., descoperit la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, celor din argint parţial aurite din inventarul mormintelor princiare getice de la Agighiol, judeţul Tulcea şi Peretu, judeţul Teleorman sau coifului din argint de la Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi. Toate acestea datează de la sfârşitul secolului al IV-lea – începutul secolului al III-lea î. Hr.

Coiful de la Coţofeneşti făcea parte din expoziţia Dacia - Imperiul Aurului şi Argintului – în cadrul Muzeului Drents din Olanda. Weekendul acesta era ultimul în care expoziţia putea fi vizitată.