Ce şanse are Cărtărescu să primească Nobelul pentru literatură anul acesta. El, Umberto Eco şi Salman Rushdie au aceeaşi cotă la pariuri

Mircea Cărtărescu deţine o cotă egală - 50 la 1 - cu cele atribuite unor scriitori celebri, precum Hilary Mantel, Umberto Eco, Salman Rushdie, Margaret Atwood şi George R.R. Martin, în ceea ce priveşte şansele de a câştiga premiul Nobel pentru literatură pe 2015, informează electricliterature.com.

Dintre cele 198 de propuneri, Comitetul Nobel a reţinut cinci finalişti şi a studiat în amănunţime operele acestora. Din Comitetul Nobel pentru Literatură fac parte membri ai Academiei Regale Suedeze, profesori de lingvistică şi literatură de la diverse universităţi de prestigiu, dar şi laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură din anii precedenţi.

Ca în fiecare an, casele de pariuri din Marea Britanie acordă cote scriitorilor creditaţi cu şanse reale de a câştiga premiul Nobel pentru literatură. Astfel, potrivit casei Ladebrokes, pe primul loc în rândul favoriţilor din acest an se află scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici, cu o cotă de 3 la 1.

Pe locurile următoare se află scriitorul japonez Haruki Murakami şi scriitorul kenyan Ngugi wa Thiong'o, ambii cu o cotă de 6 la 1.

Locul al treilea, prin prisma cotei alocate (10 la 1) este împărţit de trei scriitori: norvegianul Jon Fosse şi americanii Joyce Carol Oates şi Philip Roth.

Mircea Cărtărescu se află într-o companie selectă din acest punct de vedere, având o cotă de 50 la 1, la egalitate cu un grup numeros de scriitori, în rândul cărora se remarcă autori celebri pe plan mondial, precum Hilary Mantel, Colm Toibin, Umberto Eco, Salman Rushdie, Don Paterson, Margaret Atwood, Ian McEwan, Michel Tournier şi George R.R. Martin.

Scriitorul român a primit cote similare şi din partea altor case de pariuri cunoscute, precum Nicerodds, Paf şi Unibet.

Începând din 1901, premiul Nobel pentru literatură este decernat în fiecare an unui autor din orice ţară de pe Glob care, potrivit cuvintelor lui Alfred Nobel, "a produs în domeniul literaturii cea mai remarcabilă lucrare într-o tendinţă idealistă". Deşi lucrările individuale sunt uneori citate de Academia suedeză în comunicatul care motivează alegerea laureaţilor, în sintagma de mai sus termenul "lucrare" se referă la întreaga operă literară a unui scriitor.

Considerat cea mai prestigioasă şi mai intens mediatizată distincţie literară din lume, premiul Nobel aduce la cunoştinţa publicului larg un autor şi opera sa. Trofeul îi aduce acestuia o promovare la scară planetară, renume pe plan internaţional şi câştiguri financiare deloc de neglijat.

Nu de puţine ori premiul Nobel pentru literatură a avut şi o semnificaţie politică, având uneori valoarea unei dezavuări a regimurilor autoritare. Într-adevăr, mai mulţi scriitori exilaţi, disidenţi, contestatari, persecutaţi şi interzişi la publicare în ţările lor au fost recompensaţi cu Nobelul pentru literatură, printre aceştia numărându-se nume sonore precum Boris Pasternak, Pablo Neruda, Aleksandr Soljeniţîn şi Gao Xingjian.

Premiul Nobel recompensează în special romancieri, eseişti, poeţi şi dramaturgi. Totuşi, lista laureaţilor include şi trei filosofi (Rudolf Christoph Eucken, Herin Bergson şi Bertrand Russell), un istoric (Theodor Mommsen) şi un şef de stat (Winston Churchill, distins pentru discursurile sale politice).

În 2013, scriitoarea canadiană Alice Munro, supranumită "maestra nuvelei contemporane", a devenit primul scriitor din lume care a publicat exclusiv nuvele şi care a fost recompensată cu premiul Nobel pentru literatură.

Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014 a fost acordat scriitorului francez Patrick Modiano, "pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie", a precizat la momentul respectiv Comitetul Nobel.

În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale. Anul acesta, Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) l-a propus pe Mircea Cărtărescu, în unanimitate, drept candidat la premiul Nobel pentru literatură pe 2015.

Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit "generaţia optzecistă". Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din "Nostalgia" le-au urmat un scurt roman ("Travesti", 1994) şi apoi unul în trei volume, "Orbitor" (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Trei volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor Profesonişti din România (ASPRO), Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România, precum şi de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacără, Tomis şi Ziarul de Iaşi. Volumele sale au fost nominalizate în Franţa pentru premiile Médicis - Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul "Nostalgia" a primit în 2005 premiul "Giuseppe Acerbi", Castel Goffredo, Italia. Cărtărescu a fost invitat la târguri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg şi Torino.

Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincţie acordată de statul francez în domeniul culturii. În 2006, scriitorul a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofiţer.

Premiul pentru medicină a marcat, luni, debutul sezonul Nobel, care a continuat, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică. Miercuri a fost decernat premiul Nobel pentru chimie.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 855.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.