Cel mai vechi caz cunoscut de ateroscleroză, diagnosticat pe o mumie egipteană

Oamenii de ştiinţă ştiau de mai mult timp că vechii egipteni cunoşteau ateroscleroza, o acumulare de plăci adipoase care se formează pe pereţii interni ai arterelor, însă noua descoperire i-a făcut să creadă că această maladie este mult mai obişnuită şi, poate, mai misterioasă decât se credea până acum.

"Avem tendinţa de a ne imagina că bolile de inimă şi ale arterelor coronare ar fi asociate cu modul de viaţă modern, deoarece ele s-au răspândit în ţările în curs de dezvoltare pe măsură ce acestea au fost occidentalizate", a declarat Gregory Thomas de la Universitatea California din Irvine, unul dintre autorii studiului.

Însă descoperirile recente, realizate în urma unor studii făcute pe mumii egiptene, "arată că lipseşte un element în felul în care noi înţelegem astăzi bolile cardiace şi poate că nu suntem chiar atât de diferiţi de strămoşii noştri", a adăugat acelaşi cercetător.

Cercetătorii au obţinut o serie de imagini, prin tomografia cu raze X, provenind de la 52 de mumii egiptene, pentru a determina eventuala prezenţă a aterosclerozei. Dintre cele 44 de mumii la care oamenii de ştiinţă au putut să studieze vasele de sânge şi inima, aproape jumătate prezentau o anumită acumulare de calciu în pereţii vaselor de sânge.

Cea mai veche dintre mumiile care au prezentat această particularitate a fost cea a unei prinţese despre care se crede că a trăit în perioada 1580-1540 î.e.n. şi care a murit, probabil, la scurt timp după ce a împlinit vârsta de 40 de ani.

În ciuda unui regim alimentar mai lejer, ce conţine în special puţină carne, şi în ciuda faptului că nu fumau ţigarete, vechii egipteni aveau probleme de sănătate comparabile cu cele ale contemporanilor noştri.