Cele mai importante date de la diagnosticarea primelor cazuri de SIDA, în urmă cu 30 de ani

5 iunie 1981: Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din oraşul american Atlanta a anunţat că cinci pacienţi homosexuali din California au fost depistaţi cu o formă rară de pneumonie care afectează de obicei pacienţii imunodeprimaţi. În iulie 1981, acelaşi centru a anunţat depistarea unui tip rar de cancer al pielii (sarcom Kaposi) în cazul a 26 de pacienţi homosexuali.

1982: Numele "Sindromul imunodeficienţei dobândite" - SIDA a fost dat acestei maladii, care se transmite pe cale sexuală, dar şi pe cale sangvină, prin lapte matern şi secreţii vaginale.

1983-1984: În Franţa, cercetătorii Luc Montagnier, Françoise Barré-Sinoussi şi Jean-Claude Chermann de la Institutul Pasteur au reuşit să identifice virusul care declanşează maladia SIDA, pe care l-au denumit LAV (Lymphadenopathy Associated Virus). Un an mai târziu, în Statele Unite ale Americii, profesorul Robert Gallo a anunţat la rândul său că a izolat un virus, care s-a dovedit a fi acelaşi. A fost debutul unei polemici franco-americane în legătură cu paternitatea descoperirii acestui virus, care s-a încheiat abia în 1987.

21 iunie 1985: Franţa a autorizat comercializarea primului test de depistare a maladiei SIDA.

2 octombrie 1985: Actorul american Rock Hudson moare de SIDA. Alte staruri de prim rang mor de SIDA în anii următori - Freddy Mercury, solistul trupei britanice Queen, moare în 1991, iar celebrul balerin rus Rudolf Nureev moare în 1993.

1986: Punerea la punct a primului medicament - zidovudin (AZT), un antiretroviral care încetineşte progresul virusului fără însă a-l elimina din organism. Virusul primeşte oficial denumirea de "virus al imunodeficienţei umane dobândite" (HIV).

În decembrie, 4.500 de cazuri erau înregistrate în Europa, reprezentând o creştere cu 124% într-un singur an.

1996: Apariţia unei noi terapii, triterapia, constând într-o combinaţie de medicamente, care reduce considerabil încărcătura virală.

Organizaţia Naţiunilor Unite implementează Programul comun pentru SIDA (ONUSIDA).

Epidemia se extinde cu rapiditate în Africa şi se agravează în Europa de Est, India şi China.

2000: Prima conferinţă internaţională despre SIDA organizată în Africa, continentul cel mai afectat de această maladie.

2002: Înfiinţarea The Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria, cu sprijinul miliardarului american Bill Gates.

2003: Lansarea de către preşedintele american George W. Bush a unui program pentru cinci ani, în valoare de 15 miliarde de dolari, denumit PEPFAR.

2006: Câteva studii au stabilit faptul că circumcizia bărbaţilor neinfectaţi cu acest virus scade cu cel puţin 50% riscul de contaminare cu HIV. Însă circumcizia nu le protejează pe femei. Acest an marchează debutul unei campanii de circumcizie în Africa.

2009: De la apariţia bolii, circa 25 de milioane de persoane au murit de SIDA şi 60 de milioane au fost infectate. În cei opt ani precedenţi, numărul infecţiilor a scăzut cu 17%, potrivit statisticilor ONUSIDA.

2010: Un studiu a relevat faptul că un gel vaginal microbicid conţinând un antiretroviral, bine utilizat, reduce cu jumătate riscul de infectare cu HIV.

2011: Un studiu clinic a stabilit că începerea timpurie a tratamentului cu antiretrovirale pentru pacienţii seropozitivi reduce aproape în totalitate riscul de transmitere a virusului către parteneri seronegativi.

Cele mai recente date furnizate de ONUSIDA în cel mai recent raport anual al ei, publicat în 2010, care se referă la anul 2009:

Persoane infectate cu virusul HIV: Aproximativ 33,3 milioane de persoane trăiau în 2009 fiind infectate cu HIV, dintre care 2,5 milioane erau copii cu vârsta sub 15 ani. Virusul HIV a infectat alte 2,6 milioane de persoane noi, în 2009, o cifră în scădere cu 16% în ultimii 10 ani. În total, de la izbucnirea epidemiei, 60 de milioane de persoane au fost infectate.

Decese: În total, aproximativ 30 de milioane de persoane au murit din cauze asociate cu maladia SIDA, de la izbucnirea epidemiei. Circa 1,8 milioane de persoane au murit în 2009, dintre care un sfert din cauza tuberculozei provocate de SIDA. Acest bilanţ este în scădere cu 14% faţă de raportul din 2004.

Africa: Africa subsahariană este regiunea cel mai grav afectată, cu 22,5 milioane de persoane infectate, reprezentând 67% din totalul persoanelor din lume care trăiesc având HIV (5% din populaţia continentului african). În aceeaşi regiune subsahariană s-au înregistrat peste două treimi din totalul deceselor cauzate de SIDA în Africa.

Tratament: Circa 5,2 milioane de persoane din ţările cu un nivel de viaţă mediu şi scăzut au avut acces la un tratament anti-SIDA în 2009, în timp ce numărul lor era în 2004 de doar 700.000. Totuşi, alte 10 milioane de persoane din lume au nevoie de un tratament, potrivit normelor fixate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Infecţii mamă-copil: Circa 53% dintre femeile însărcinate seropozitive au primit în 2009 un tratament pentru a preveni transmiterea virusului copiilor lor, comparativ cu 35% în 2007. Aproximativ 370.000 de copii născuţi în 2009 sunt purtători ai virusului HIV.

Tineri orfani: Circa 16,6 milioane de tineri cu vârsta sub 18 ani şi-au pierdut cel puţin unul dintre părinţi din cauza SIDA, de la începutul epidemiei.

Numărul de persoane infectate pe regiuni: Africa subsahariană (22,5 milioane), Asia de Sud şi de Sud-Est (4,1 milioane), Asia orientală (770.000), America Centrală şi de Sud (1,4 milioane), America de Nord (1,5 milioane), Europa Centrală şi de Vest (820.000), Europa de Est şi Asia Centrală (1,4 milioane), Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (460.000), Caraibe (240.000), Oceania (57.000).