Centenarul Cioran: Liiceanu, Patapievici şi desenele lui Perjovschi pe zid, la Institutul Francez

În centrul evenimentului s-a aflat lansarea acţiunii lui Dan Perjovschi, intitulată "Cioran citit în stradă", ce constă în realizarea de desene pe marginea unor cugetări ale lui Cioran, în mai multe locuri din Bucureşti, timp de o lună.

Joi seară, spectatorii l-au putut urmări pe Perjovschi într-un fel de macara, pe care o manevra singur, cum trecea de la un capăt la altul al unui perete al cinematografului "Elvira Popescu", din spatele Institutului Francez, şi îşi realiza desenele. De altfel, Perjovschi a completat liniile şi textele iniţiale după discursurile rostite în holul Institutului Francez, în timpul cărora a notat necontenit în carnetul său.

Printre cei prezenţi, joi seară, la Institutul Francez a fost şi scriitoarea Ana Blandiana.

Seara a fost deschisă de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, care a mărturisit că nutreşte, încă de la venirea sa în România, o "mare admiraţie" pentru Dan Perjovschi, pe care îl consideră "atât un mare moralist, cât şi un mare maestru al desenului".

Ambasadorul a precizat că Didier Dutour, directorul Institutului Francez, şi poeta Svetlana Cârstean i-au propus lui Perjovschi "să-l scoată pe Cioran în stradă", iar acesta a acceptat cu plăcere, fapt pentru care i-a mulţumit.

"Ne-a părut un gest necesar să înscriem câteva cioburi de diamant în staţiile de metrou şi de autobuz, nodurile de comunicaţii din Bucureşti. Astfel, de la Gara de Nord, la Grozăveşti, unde se află studenţii, de la Piaţa Universităţii la BCU, afişele vor purta citate din Cioran. Iar arta lui Dan Perjovschi va realiza această confruntare timp de o lună întreagă", a anunţat Henri Paul.

La rândul său, Gabriel Liiceanu a dorit să salute ziua centenarului naşterii lui Cioran (8 aprilie) citind o scrisoare pe care i-a adresat-o acestuia de la Păltiniş, la 1 ianuarie 1987. Liiceanu a precizat că i-a scris această scrisoare lui Cioran când a intrat pentru prima oară în contact cu scrisorile filosofului român stabilit în Franţa, scrisori care au fost scoase la licitaţie joi, la Paris, după cum a amintit.

Horia Roman Patapievici a amintit de interviul filmat de Sorin Ilieşiu pe care Liiceanu i l-a luat lui Cioran în mansarda de la Paris unde locuia filosoful, între 18 şi 20 iunie 1990, la trei zile după mineriadă.

Patapievici a ţinut să îl omagieze pe Cioran sub trei aspecte: moralistul excesului, portretistul şi cel al bunătăţii. "Scrisorile către cei de-acasă pe care le-a editat Gabriel Liiceanu arată cum Cioran era preocupat de cele mai infinitezimale detalii ale vieţii celor pe care îi iubea ori care-l exasperau, făcând parte din familia lui. (...) Le trimitea haine, medicamente cărţi, tot. Avea o grijă care nu obosea nicio clipă. (...) din lipsa lui, dăruia în continuu", a spus Patapievici referitor la ultimul aspect.

Perjovschi şi-a început discursul glumind că, ascultându-l pe Patapievici, se gândea că mai bine ar fi desenat acesta. "Am acceptat să intru în jocul ăsta, care pentru un artist e riscant", a spus Perjovschi despre proiectul "Cioran citit în stradă", adăugând că acest lucru s-a întâmplat pentru că propunerea a venit din partea Institutului Francez, pentru că dacă era vorba de o instituţie românească nu s-ar "fi băgat".

Pe de altă parte, artistul a spus că i-a plăcut ideea de a realiza postere mai mari sau mai mici dedicate lui Cioran care să fie amplasate în Bucureşti, părându-i-se o propunere, nu de "plecăciune", ci de a admira "privind în faţă". "Mi-a plăcut foarte mult ideea că există o pauză între bannere care ne vând pastă de dinţi", a mai spus el despre aceste afişe, adăugând că sunt postere şi în staţiile de autobuz, care întârzie în România, astfel că oamenii au timp să le privească.

Artistul a mai anunţat că, după această lună în care se va desfăşura proiectul în stradă, va exista o carte care va aduna această experienţă între coperte.

Perjovschi a mai povestit, pentru încheiere, "o întâmplare şi o coincidenţă", spunând că el a copilărit la Răşinari fără a şti că acolo s-a născut Emil Cioran. "Eu când mergeam la Răşinari, mergeam pentru că un unchi de-al meu şi o mătuşă de-a mea aveau o bibliotecă. Mă duceam din Sibiu la ţară, nu să alerg după fluturi, ci ca să citesc. Dacă soarta asta pe care ne place s-o vedem creează tot felul de întâmplări... poate ăsta a fost, fără să ştiu, cel mai mare omagiu pe care i l-am putut face lui Cioran", a încheiat el.

În acest an, vineri, pe 8 aprilie, este celebrat centenarul naşterii scriitorului Emil Cioran.