Centenarul Emil Cioran, sărbătorit la Salonul de Carte de la Paris

Cea de-a 31-a ediţie a Salonului de Carte de la Paris se va desfăşura între 18 şi 21 martie, România fiind reprezentată printr-un stand naţional organizat de Institutul Cultural Român (ICR). Bugetul organizării participării României la salon este de aproximativ 30.000 de euro.

Institutul mai organizează la salon, în zilele de 18 şi 19 martie, colocviul "Cioran: pesimismul triumfător", în parteneriat cu Centrul Naţional al Cărţii din România şi Muzeul Literaturii Române din Bucureşti.

Dispărut în 1995, Emil M. Cioran, filosof român de expresie franceză, ar fi împlinit o sută de ani pe 8 aprilie 2011. "Descris drept stilist al disperării, aristocrat al îndoielii sau dandy metafizic...Cine a fost de fapt Cioran? Cine este acest personaj ajuns în Franța la vârsta de 26 de ani şi care, după ce scrisese cinci cărți în limba română, a ales corsetul limbii franceze «o limbă inabordabilă, prea nobilă, prea distinsă», pentru a o transforma în «limba unui maestru»?", se arată pe site-ul ICR Paris.

Cu ocazia centenarului naşterii lui Cioran, ICR invită intelectuali europeni la o analiză colectivă asupra vieţii şi gândirii acestui maestru al paradoxului. Moderatorii discuţiilor ce se vor purta în cadrul colocviului vor fi scriitorul Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi criticul de teatru George Banu, profesor la Universitatea Sorbonne Nouvelle - Paris 3.

Ingrid Astier, Nicolas Cavaillès, Aurélien Demars, Sylvie Jaudeau, Rolland Jaccard, Vincent Piednoir, Pierre Pachet, Fernando Savater, Barbara Scapolo, Sorin Alexandrescu, Sorin Ilieşiu, Irina Mavrodin, Simona Modreanu, Mihaela-Gentiana Stanisor, Florin Turcanu au fost invitaţi la eveniment, ce va cuprinde prezentări şi discuţii pe temele: Cioran filosoful, Cioran sciitorul (particularităţile stilistice, scrierile româneşti, traducerile şi traducătorii operei sale) şi viaţa lui Cioran.

Pe 20 martie, de la ora 16.00, va avea loc lansarea numărului "Les Roumains et le roman" al revistei "Atelier du roman", invitaţi fiind Lakis Proguidis, Georges Banu, Denis Wetterwald.

Primul interviu filmat cu scriitorul, "Apocalipsa după Cioran", va avea prima difuzare în Franţa în cadrul Salonului de Carte de la Paris. Pentru prima dată în viaţa sa, Emil Cioran accepta să vorbească în faţa unei camere video, avându-l ca interlocutor pe intelectualul român Gabriel Liiceanu, iar realizatorul filmului a fost Sorin Ilieşiu. Cioran şi-a dat acceptul pentru difuzarea filmului în România, însă dorinţa lui a fost ca în Franţa să nu fie difuzat decât după moartea sa. Realizatorul Sorin Ilieşiu va răspunde la întrebările publicului după proiecţia de la Salonul de Carte de la Paris de pe 18 martie.

De asemenea, la Salonul de Carte va fi proiectat filmul "Scriitorii secolului. Emil Cioran" de Bernard Jourdain şi Patrice Bollon.

Cea de-a 31-a ediţie a Salonului de Carte de la Paris are ca invitaţi de onoare scriitori din ţările nordice - Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şi Islanda -, un program dedicat oraşului Buenos Aires, desemnat de UNESCO Capitala mondială a cărţii 2011, şi va include o expoziţie de benzi desenate dedicată scriitoarei britanice Agatha Christie şi una dedicată împlinirii unui secol de existenţă a editurii Galimard.

Emil Cioran s-a născut la Răşinari, judeţul Sibiu. Prima lui carte apărută, în 1934, în România, "Pe culmile disperării", a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi şi premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: "Cartea amăgirilor" (1935), "Schimbarea la faţă a României" (1936), "Lacrimi şi sfinţi" (1937). Cel de-al doilea volum, "Schimbarea la faţă a României" a fost autocenzurat în ediţia a doua, apărută la începutul anilor '90, autorul însuşi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretenţioase şi stupide".

În 1937, Emil Cioran pleacă în Franţa, cu o bursă a Institutului Francez din Bucureşti. După o scurtă întoarcere în ţară (două luni) în 1940, el părăseşte pentru totdeauna România şi se stabileşte la Paris. Din acest moment, Cioran va publica numai în limba franceză, operele lui fiind apreciate nu numai pentru conţinutul lor, dar şi pentru stilul plin de distincţie şi fineţe al limbii. În 1949 îi apare la editura Gallimard - care va publica mai târziu majoritatea cărţilor sale - prima lucrare scrisă în limba franceză, "Précis de décomposition (Tratat de descompunere)", distinsă în 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran refuză toate distincţiile literare care i-au fost atribuite.

Emil Cioran a locuit la Paris în Cartierul Latin, pe care nu l-a părăsit niciodată. A trăit mult timp retras. În schimb, a cultivat darul conversaţiei cu numeroşii săi prieteni (Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu, Samuel Beckett, Henri Michaux). Cioran a întreţinut o vastă corespondenţă, dezvăluindu-se ca un remarcabil autor epistolar.