"Chestii tipărite", de Dan Perjovschi, la Galeria Posibilă din Bucureşti

Expoziţia este construită în jurul a 15 cărţi de artist, alături de ziare, invitaţii, cataloage de expoziţie şi colecţia revistei 22 (1991 - 2008), în care Perjovschi a publicat desene.

"Poţi să vezi un tip de parcurs, să vezi la ce moment a renunţat la un tip de estetism vizual", a explicat galeristul Matei Câlţia.

"Eu am ţinut să fac expoziţia asta, odată pentru că-mi plac cărţile, materialul tipărit, dar şi pentru că există o posibilitate să fii redus, ca şi creator, la un segment. Eu nu vreau să renunţ la nimic", a declarat, la rândul său, artistul Dan Perjovschi. "Şi mai e şi clişeul ăsta românesc - că dacă ai cărţi, eşti cineva", a glumit el.

Dan Perjovschi desenează cu marker sau cu cretă pe pereţii instituţiilor de artă din întreaga lume, însă intervenţiile sale durează de cele mai multe ori atât timp cât proiectul care le-a generat.

Fie că dispar progresiv în interacţiunea cu vizitatorii sau sunt pur şi simplu acoperite la sfârşitul expoziţiei, desenele nu rămân pe termen lung în nici unul dintre spaţiile arhitecturale pe care le-au populat.

Este o strategie prin care artistul se sustrage instituţionalizării şi îşi păstrează distanţa necesară criticii. În acest context, o retrospectivă de materiale tipărite capătă o semnificaţie aparte: tipăritura devine arhivă şi, uneori, lucrare în sine, mărturie a unui demers continuu de desen-performance. La baza acestuia stă un repertoriu de teme care sunt reluate de la un proiect la altul şi cărora li se adaugă altele noi, care răspund unui anumit context local.

Din carnete, desenele migrează în spaţii expoziţionale, dar şi direct la tipar, în cărţile de artist sau în ziarele pe care Perjovschi le-a produs pe cont propriu, începând cu anii '90. Artistul foloseşte un limbaj sintetic şi foarte direct, înrudit cu benzile desenate şi cu graffiti-ul, pentru a pune în discuţie, cu ironie, probleme complexe ale societăţii contemporane.

"Toate experienţele astea grafice au fost foarte bune pentru mine - trebuia să desenez ţintit", a mai spus el cu privire la expoziţia sa.

"Eu nu am vrut să merg în zona de consum - tricouri, căni - pentru că era prea greu de controlat. Mă deprimă şi de asta prefer să am un tip de distribuţie diferit", a spus el, menţionând că preferă inserturile în reviste decât desenele sale imprimate pe o umbrelă. "Cărţile creează un tip de acces pe care ţi-l poţi permite", a completat el.

Odată cu deschiderea expoziţiei a fost lansată şi cartea "Bucureşti-Brussel-Chişinău", tipărită de Galeria Posibilă cu sprijinul AFCN: o carte-obiect, care pune în paralel trei proiecte din 2008 (cel de la Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti, de la Wiels Center for Contemporary Art din Bruxelles şi din cadrul proiectului "Intervenţii 3" din Chişinău).

Expoziţia va fi deschisă până pe 8 februarie, mai puţin în perioada sărbătorilor, 15 decembrie - 12 ianuarie.