Chipul faraonului Tut, reconstituit din nou la 100 ani de la descoperirea mormântului său

Povestea faraonului Tut care a murit subit la 18 ani şi a cărei mumie a fost descoperită cu un tezaur fabulos acum 100 ani într-un mormânt din Valea Regilor. De ce a murit şi cum arăta el - sunt întrebările pe care îi macină pe egiptologi şi istorici, iar mumia sa nu le oferă răspunsuri satisfăcătoare din cauza daunelor multiple cauzate de preoţi într-un proces grăbit de mumificare, dar şi de arheologul Howard Carter imediat după ce a dezgropat-o.

Urmărește
1346 afișări
Imaginea articolului Chipul faraonului Tut, reconstituit din nou la 100 ani de la descoperirea mormântului său

Sursa Foto - Discovery Channel, National Geographic, Christian Corbet

Autopsia şi reconstituirea chipului său din 2005  

În 2005, National Geographic Channel a difuzat în premieră deshumarea mumiei faraonului Tut din mormântul KV62, urmată de scanarea şi autopsia sa cu o radiografie de nouă generaţie. 

Zahi Hawass, arheolog şi egiptolog, viitor ministru egiptean al Antichităţilor în 2011, recunoscut pentru retorica sa anti-Israel şi pro-palestiniană în privinţa conflictului din Gaza, dar şi pentru relaţiile apropiate cu fostul dictator egiptean Hosni Mubarak, a condus proiectul de autopsie pentru a afla cauza exactă a morţii faraonului. 

Autopsia virtuală a permis cercetătorilor să creeze cea mai avansată simulare a modului în care ar fi putut arăta Tutankamon, faraonul din cea de-a 18-a dinastie a Noului Regat Egiptean care a domnit între 1332 şi 1323 î.Hr. 

Autopsia ar fi oferit dovezi ce puneau la îndoială teoria propagată din 1968 şi 1973  despre cum ar murit ucis pe la spate de vizirul său Ay după ce mumia faraonului a fost supusă unor teste cu raze X. 

A fost dezvăluit că Tut a fost probabil bolnav aproape toată viaţa. Mumia sa prezintă răni traumatice multiple care ar fi asociate cu o cădere dintr-un car,  noua teorie principală despre cum a murit. Potrivit Independent, doar una dintre rupturile din corpul lui (o lovitură devastatoare la genunchi) a avut loc înainte de moartea sa. Cele mai multe daune aduse scheletului lui Tut au avut loc după moartea lui, probabil în procesul de mumificare şi înmormântare, dar pricinuite şi după descoperirea lui Howard Carter. 

Autopsia dezvăluie că probabil avea un picior strâmb din cauza bolii Kohler, ceea ce l-a împiedicat să participe la numeroase activităţi  (cum ar fi mersul cu carul). De asemenea, suferea de boli genetice şi malarie, iar acestea l-ar fi făcut vulnerabil în faţa morţii la vârsta fragedă de 18 ani. Asta înseamnă că teoria accidentului nu este validă. 

Un relief de la Muzeul Egiptean din Berlin. Sursa Foto: Andreas Praefcke.  Deşi părea să fie un cuplu regal despre care se bănuia iniţial că erau Akenaten şi Nefertiti sau Smenkhkare and Meritaten,  bastonul şi poziţia gârbovită a personajului masculin dă indicii că ar fi vorba despre un alt cuplu - Tutankamon şi Ankesenamon. 

Într-un alt relief (Sursa Foto - Wikipedia Commons), Tut,  gârbovit şi mânuind un baston, primeşte flori de la soţia şi sora sa. 

 

Faraonul mergea cu bastonul, obicei relevat de o pictură şi de un baston folosit ce a fost descoperit în mormântul său. El provenea dintr-o familie regală care practica incestul, ceea ce i-ar fi provocat tulburări genetice moştenite, făcându- l mai fragil din punct de vedere fizic decât alţi băieţi de vârsta lui. A fost de altfel nevoit să se căsătorească cu sora sa Ankhesenamun care a dat naştere a doi prunci morţi, mumificaţi şi înmormântaţi alături de tatăl lor. 

El ar fi fost fiul faraonului Akenaten (care era căsătorit cu Nefertiti) şi a unei prinţese (a cărei mumie a fost găsită, dar nu-i este cunoscut numele). Posibil să fi fost una din surorile sau verişoarele faraonului monoteist închinător la zeul Aten. 

Imediat după autopsie, chipul faraonului a fost reconstituit digital de trei echipe - una americană, una egipteană şi una franceză.

Echipa franceză, care a fost condusă de sculptorul Elisabeth Daynes, creatoarea multor busturi şi figurine din ceară ale unor neanderthalieni şi a unor personalităţi istorice ca Charles Darwin şi Albert Einstein, a reconstituit cel mai realist chip la aceea vreme. 

 

Tot procesul de deshumare, autopsie şi reconstituire facială a fost prezentat în documentarul National Geographic: King Tut's Final Secrets

Mini-serialul Tut, lansat în 2015, a prezentat povestea tânărului faraon dintr-o perspectivă mai dramatică, eroică şi romantică în care faraonul moare din cauza unei fracturi la genunchi pricinuită în războiul cu Mitani, o populaţie rivală a Egiptului din Siria de azi. 

 

 

La 100 ani de la descoperirea mormântului de către Howard Carter, un sculptor care a lucrat cu prinţul  Filip îi reconstituie chipul digital al faraonului mort de 3,000 ani 

Christian Corbet, care l-a sculptat pe Prinţul Philip al Marii Britanii în 2013, a folosit un model 3D bazat pe scanările craniului faraonului pentru a-l aduce la viaţă.

Rezultatul final a fost numit una dintre cele mai realiste reconstrucţii ale lui Tutankamon create vreodată.

Andrew Nelson de la Universitatea de Vest din Canada, care a scanat craniul domnitorului antic, a spus: „Am lucrat pe modelul 3D al craniului, apoi am adăugat straturile de muşchi şi am construit efectiv faţa. Anatomia craniului său a ghidat reconstrucţia facială, aşa că cred că este o apariţie mult mai realistă decât oricare dintre cele pe care le-am văzut în trecut”.

Echipa a folosit tomografie computerizată (CT) pentru a crea un model 3D precis al craniului, precum şi markeri de ţesut care indică adâncimea cărnii în diferite locuri  pe baza egiptenilor moderni.

Reconstrucţiile anterioare ale mumiilor au folosit markeri de ţesut bazaţi pe subiecţi caucazieni. 

Corbet a adăugat: „Apoi am construit muşchii strat cu strat până când reconstrucţia criminalistică a fost completă. Sculptura criminalistică s-a bazat pe cunoştinţele despre craniu, iar markerii de ţesut şi măsurătorile fiecăruia s-au bazat pe subiectul egiptean mediu de sex masculin. Nu există nicio licenţă de creaţie aici. Fiecare etapă a fost, de asemenea, fotografiată pentru a dovedi munca mea".

Bustul criminalistic avea iniţial ochii închişi, fără urechi şi fără expresie, dar odată ce a fost finalizat,  Corbet a putut „să fie mai creativ şi să-i deschidă ochii, să îndrepte direcţiile faţă de ochi şi, poate, să adauge un pic de răsturnare a buzelor.  

„Dar din nou nu a fost nicio fabricare a trăsăturilor – chiar şi urechile au fost atent gândite de noi toţi”.

A fost adăugată o coroană khepresh  de război, care face referire la sculpturile şi picturile propagandistice de epocă ale lui Tutankamon purtând coroana. 

Reconstituţia facială digitală a fost realizată pentru un documentar despre Tutankamon ce urmează să aibă premiera în Statele Unite. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici