Chris Torch, fost responsabil Timişoara 2021: Politizarea Capitalei Europene a Culturii a continuat

Suedezul Chris Torch a ocupat poziţia de director artistic pentru Proiectul Timişoara CapitalăEuropeană a Culturii începând cu decembrie 2016, din 2018, titlul său a fost acela de consilier artistic, mandatul său încetând la finalul lunii iunie.

Imediat ce i-a încetat mandatul în cadrul asociaţiei bănăţene, Torch a dat publicităţii o scrisoare deschisă în care nu se ferea să recunoască şi aspectele mai puţin plăcute ale activităţii sale în România. Experienţa sa în calitate de consilier artistic al altor Capitale Europene ale Culturii de până acum îi oferă posibilitatea de a compara ceea ce a trăit la Timişoara cu tipurile de probleme pe care le-a întâlnit în Italia sau Croaţia în oraşe aflate în aceeaşi cursă.

Fostul director artistic a vorbit despre faptul că neînţelegerile dintre autorităţile centrale şi cele locale blochează multe demersuri culturale, iar lipsa de competenţă a multora dintre cei care sunt în poziţii de decizie a afectat proiecte care vizau minorităţile sau artele urbane. De asemenea, specialistul a explicat şi de ce pericolul ca Timişoara să piardă titlul de Capitală Europeană a Culturii este cât se poate de real, în ciuda asigurărilor date de Ministerul Culturii că nu poate ajunge la această situaţie, fostul responsabil al TM2021 arătând că ”ameninţările” au fost deja formulate de oficialii europeni în cadrul ultimei vizite de monitorizare a comisiei care a vizitat Timişoara pentru a verifica stadiul demersurilor. Fostul consilier artistic al timişorenilor pentru Capitală Europeană a Culturii arată şi de ce faptul că guvernul a promis că va aloca o sumă de bani care pare suficientă proiectului nu rezolvă problema subfinanţării demersurilor din Banat.

Redăm mai joi, în întregime interviul acordat de Chris Torch agenţiei MEDIAFAX.

Înaintea oricărei discuţii, suedezul a ţinut să clarifice poziţia din care vorbeşte: ”scrisoarea mea deschisă nu reprezintă poziţia Asociaţiei Timisoara 2021 în niciun fel. A fost scrisă după ce contractual meu cu TM2021 se încheiase. Opiniile pe care le exprim reprezintă doar consideraţii personale după doi ani şi jumătate petrecuţi în calitate de coordinator artistic al organizaţiei, un fel de rezumat al experienţelor pe care le-am avut în perioada în care am încercat să gestionez raporturile complexe dintre arte/cultură, politică, nevoile comunităţii şi aşteptări europene”, spune Chris Torch.

”Un mod iresponsabil de a gestiona practicile europene şi culturale”

REPORTER: Comparând experienţa pe care aţi avut-o cu echipele care s-au ocupat de pregătirea preluării titlului de Capitală Europeană a Culturii la Matera, în Italia, pentru 2019, şi Rijeka, în Croaţia, pentru 2020, în ce fel a fost diferită experienţa dumneavoastră în România?

CHRIS TORCH: Fiecare Capitală Europeană a Culturii este o experienţă unică. Succesul depinde de trei factori: conducere competentă, deschidere politică care să garanteze autonomia asociaţiei care implementează programele şi implicarea cetăţenilor care, de altfel, au primit titlul.

La Matera, unde am fost unul dintre cei trei coordonatori artistici în perioada elaborării candidaturii, a fost o surpriză să aflăm că am câştigat. Era un oraş care concurase cu metropole italiene mult mai cunoscute. Programul a fost exceptional prin combinaţia de participare locală şi implicare internaţională. Din păcate, la numai câteva luni după ce câştigasem titlul, o coaliţie de extremă dreapta a preluat puterea în oraş. Noul primar a anunţat că planul de candidatură nu este acceptabil şi că Matera va fi Capitală Europeană a Culturii pentru alte motive decât stabilise comisia. Echipa artistică a fost supusă mai multor atacuri, iar conducerea proiectului a fost pusă în dificultate. A fost nevoie de mai mulţi ani ca să reparăm răul făcut şi pentru ca etapa de implementare a proiectului să poată fi lansată. Ministerul Culturii, autorităţile regionale şi Comisia Europeană au intevenit. Programul iniţial, cu mari întârzieri, este pus acum în practică, în măsura în care s-a putut salva.

La Rijeka, a fost un context politic diferit. Primarul era un susţinător înfocat al candidaturii oraşului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii şi a continuat să sprijine proiectul pe toată perioada implementării. În acelaşi timp, guvernul şi conducerea locală ţineau de partide politice diferite, cam la fel cum se întâmplă acum la Timişoara. Totuşi, prin dialog şi acţiuni întreprinse de ambele părţi, municipalitatea şi autorităţile centrale au putut să depăşească diferenţele politice şi au găsit moduri prin care să sprijine proiectul Rijeka 2020. Proiectul funcţionează şi are la bază o propunere bine pusă la punct ca şi rezolvarea matură a tensiunilor politice.

Din păcate, aici, la Timişoara, politizarea Capitalei Europene a Culturii a continuat. Ministerul dă vina pe municipalitate, municipalitatea dă vina pe minister şi rezutatul este o subfinanţare continuă. Din punctul meu de vedere este un mod iresponsabil de a gestiona practicile europene şi culturale. Există mereu pericolul ca titlul de Capitală Europeană a Culturii să cadă pradă unui efect de domino în jocul dintre ideologii politice şi lupte pentru putere. În România, până acum a avut urmări dezastruoase pentru sectorul cultural. Să sperăm că va avea loc un proces de maturizare.

REPORTER: În scrisoarea dumneavoastă deschisă aţi vorbit despre lipsa stabilităţii financiare şi a resurselor ca principalele obstacole pe care le-aţi întâlnit la Timişoara. Ministerul Culturii a răspuns afirmând că au fost deja aprobată suma de 52.900.000 lei, pentru perioada 2019-2022. De ce nu rezolvă acest lucru problemele?

CHRIS TORCH: Normal că Ministerul a răspuns astfel. După trei ani consecutivi în care nu au prevăzut niciun leu din bugetul anual pentru Capitala Europeană a Culturii. Acum promisiunea e făcută pentru o sumă rezonabilă pentru trei ani, inclusiv pentru anul care va urma declarării Timişoarei capitală a culturii, 2022. Dar nu există niciun fel de garanţie privind momentul în care această finanţare va fi disponibilă. Ca entitate artistică, ne-am văzut blocate capacităţile de a derula programe de când am câştigat acest titlu, în 2016. În această perioadă 5 miniştri ai Culturii au venit şi au plecat. E foarte greu să existe vreun fel de încredere în stabilitatea finanţării aprobate.

Orice termen rezonabil pentru implementarea unui program cultura aproape că a fost depăşit. Tot nu există înţelegeri semnate cu Ministerul. Posibilitatea de a încheia înţelegeri pe termen lung cu artişti şi parteneri ne-a fost limitată. Promisiunile sunt lucruri frumoase. Împlinirea promisiunilor pare să fie ceva mai complicat.

În plus, funcţionarii Ministerului intervenit în programele culturale şi le-au blocat în mod repetat din motive care rămân neclare. Acest lucru este în opoziţie directă cu regulile stabilite de Comisia Europeană: autonomia asociaţiei de a hotără în privinţa programelor este clar stabilită. În schimb, Ministerul a cerut ca TM2021 să aplice pentru fiecare proiect. Au refuzat să aprobe, de exemplu, părţi din programul cultural care aveau legătură cu minoritatea romani şi pentru proiecte are includeau curente artistice europene ca street art şi circ contemporan

Cu ce fel de competenţă iau ei asemenea decizii? Acestea sunt intervenţii inacceptabile. Desconsideră însăşi ideea de Capitală Europeană a Culturii.

”Niciun termen privind dezvoltarea infrastructurii nu a fost respectat până acum”

REPORTER: La ce comentarii publice imprevizibile din partea liderilor politici şi a şefilor de instituţii vă referiţi în scrisoarea dumneavoastră deschisă?

CHRIS TORCH: Nu îmi doresc să plasez vina asupra unui politician sau a unui funcţionar public anume. Prefer să vorbesc în termeni generali, deşi sunt multe exemple de declaraţii publice făcute de cei aflaţi la putere, şi chiar ale celor care se văd la putere, chiar dacă nu au niciun mandat acordat în mod democratic. E suficient, pentru moment, să ne amintim afirmaţiile făcute în legătură cu echipa, cu programele selectate şi chiar atacuri la persoană atât asupra artiştilor cât şi a organizatorilor.

Un program cultural strategic nu se alcătuieşte din toane şi propuneri spontane. În loc să menţinem un dialog civilizat şi să-i susţinem pe cei care au primit misiunea de a concepe şi a implementa programul, poziţiile publice au fost marcate de insulte şi sugestii bazate pe informaţii eronate.

Voi răspunde totuşi unei afirmaţii făcute de primarul Timişoarei, cum că declaraţia mea ar fi fost motivată de ”nemulţumiri personale”. Nu, domule Robu, nu îmi formulez poziţiile privind politicile culturale pe baza unor porniri personale. Investiţia culturală are nevoie de planificare pe termen lung, un principiu care sper că reprezintă şi principiile administraţiei din oraş pentru că este esenţial pentru dezvoltarea comunităţii şi prosperitatea cetăţenilor.

REPORTER: În legătură cu afirmaţia dumneavoastră că "este şi pericolul real ca EU să retragă titlul acordat Timişoarei sau, cel puţin să refuze să acorde Premiul Melina Mercouri (1,5 milioane de euro)", Ministerul Culturii din România a răspuns arătând că nu sunt elemente în numărul 445/2014/UE din 16 aprilie 2014 a Parlamentului European care să susţină posibilitatea retragerii titlului pentru Timişoara. Ce angajamente asumate în perioada candidaturii oraşului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii care nu sunt îndeplinite până acum?

CHRIS TORCH: Comisia dispune de două instrumente prin care poate să nu recunoască spiritul şi concepţia iniţială a titlului acordat. Prima posibilitatea ţine de renunţarea la titlul acordat, un lucru care poate fi recomandat Comisiei Europene. Cealaltă posibilitate este aceea de a nu acorda Premiul Melina Mercouri, în valoare de 1,5 milioane de euro, acordat în momentul în care monitorizarea finală va fi completă, în 2020.

Ambele ”ameninţări” au fost făcute în timpul cele mai recente monitorizări care a avut loc în prima săptămână a lunii iunie. Membrii comisiei au arătat destul de clar că nu sunt mulţumiţi de structura de finanţare şi de intervenţiile politice care au afectat TM2021 până acum. Incoerenţa şi lipsa de explicaţii cu care au venit finanţatorii publici în faţa comisiei a dat naştere altor critici.

Niciunul dintre angajamentele financiare făcute de finanţatorii publici nu a fost respectat până acum. Niciun termen privind dezvoltarea infrastructurii nu a fost respectat până acum. Timpul trece, asta e sigur pentru investiţiile privind infrastructura culturală.

REPORTER: Ce probleme v-au făcut să constataţi lipsa de ”competenţă culturală” a Consiliului Director al Asociaţiei TM2021?

CHRIS TORCH: Consiliul este alcătuit în principal din reprezentanţi ai autorităţilor publice (municipiu, regiune, stat) şi din reprezentanţi ai comunităţii de afaceri. În cei doi ani şi jumătate cânt am condus departamentul artistic, aceştia nu au solicitat nicio prezentare a programului cultural din partea organizaţiei. Au arătăt un interes şocant de scăzut în legătură cu strategia sau concentrarea asupra implicări şi participarea cetăţenilor. Singurele referiri la program au apărut în presă şi au fost legate de ceea ce ei ”cred” că ar trebui să se întâmple. O încredere mai mare în profesioniştii din cultură implicaţi ar fi creat, cu siguranţă, un mediu mai sănătos, şi chiar ar fi dat ocazia să fie găsite resursele care ne lipsesc.

REPORTER: În ce situaţii v-a afectat activitatea faptul că aceleaşi autorităţi publice cărora le reproşaţi blocare demersurilor TM2021 domină Consiliul Director al organizaţiei, aşa cum aţi afirmat?

CHRIS TORCH: Nu ai cum să pui la punct un program fără resurse şi fără capacitate de plănuire în avans. În ultimii ani, bugetul a ajuns la asociaţie doar după ce deja trecuse jumătea anului. Înţelegerile au fost semnate doar după acest termen şi am aşteptat, de multe ori degeaba, să fie făcute plăţile. Înţelegerile au fost semnate abia după aceea şi am aşteptat din nou, de multe ori degeaba, să ajunga la noi fondurile promise în acest fel. Ce mod mai bun de a crea greutăţi unei întreprinderi profesioniste?!

REPORTER: În ciuda tururor problemelor, încă mai luaţi în considerare continuarea colaborării cu proiectul Timişoara 2021?

CHRIS TORCH: Eu rămân dedicat realizării TN2021 în măsura în care pot contribui cu expertianţa şi reţeaua mea. Dacă voi fi alege să candidez pentru poziţia de consultant artistic pentru următoarea fază, ţine de condiţii, context şi de descrierea postului. Cu singuranţă este nevoie de schimbări majore ale schemei de finanţare şi a numărului de angajaţi, dacă implicarea mea va avea vreun sens.

Orice s-ar întâmpla, eu rămân un locuitor al Timişoarei şi voi continua să colaborez cu sectorul cultural independent şi cu societatea civilă, care oferă cea mai importantă bază socială pentru viitorul Timişoarei ca proiect cultural.

Chris Torch s-a născut în Statele Unite şi este fondatorul şi coordonatorul Intercult din Stockholm, unde a trăit în ultimii 38 de ani. Intercult este un think tank orientat asupra culturii, ideilor şi artei.

A fost implicat în procesul de candidatură pentru calitatea de Capitală Culturală Europeană a unor oraşe ca Matera, din Italia, câştigător 2019 şi Rijeka, din Croaţia, câştigător pentru 2020. Timp de peste un deceniu a făcut parte din consiliul Culture Action Europe, reţeaua europeană pentru dezvoltarea practicilor culturale, colaborând cu membri din aproape toate ţările Europei.