Cineastul ceh Jiří Menzel, onorat la TIFF, vineri, în cadrul a două evenimente speciale

La cele două evenimente care preced premierea cineastului, sâmbătă seară, au participat ambasadorul Republicii Cehe la Bucureşti, Jiří Šitler, directorul Centrului Ceh din Capitală, Rene Kubasek, şi preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), Tudor Giurgiu.

Cineastul ceh a fost punctual la primul eveniment care i-a fost dedicat la TIFF şi a studiat cu atenţie afişele filmelor sale, înainte de momentul discursurilor oficiale.

"Suntem bucuroşi că a fost invitat la acest festival Jiri Menzel, care nu numai că este unul dintre exponenţii culturii cehe în lume, dar este şi un prieten al nostru", a declarat ambasadorul Republicii Cehe în România.

Cu umorul său sec şi concis, Mezel a ţinut să precizeze de la început că afişele filmelor sale sunt un domeniu care nu a ţinut de voinţa sa.

Citeşte şi: Jiří Menzel a vorbit publicului român despre filmele sale şi despre prietenia cu Milan Kundera

"Eu sunt cineast, nu sunt un om de artă, dar când am terminat un film, nu m-am preocupat cum vor arăta afişele. Dar în acea perioadă (anii '60, n.r.) nu era atât de important ca acest afiş să fie atât de important pentru distribuţia filmului, ci mai degrabă să fie o operă de artă. În ziua de astăzi, este mai rău, pentru că la crearea unui afiş au de spus un cuvânt foarte important producătorii şi distribuitorii. Din păcate, astăzi este mai puţin importantă calitatea artistică a unui afiş şi este mai important să fie atractiv pentru public. Câteodată, din dorinţa de a aduce publicul la film, aceste afişe ies din subiectul filmului. În mod special, în ziua de azi, pe afişe trebuie neapărat să apară numele sponsorilor, deci nu cred că se mai poate vorbi de act artistic", a spus Menzel.

"Eu sunt destul de sceptic în ceea ce priveşte afişele pentru filmele mele, consider că nu am avut mare noroc cu ele. Am văzut aceste afişe în momentul în care au plecat spre cinematografe. Aşa că pot să spun că nu sunt prea încântat de afişele din filmele mele. M-a surprins faptul că această expoziţie în sine există, dar ce mi-a plăcut cel mai mult a fost că am văzut aici trei afişe noi la filmele mele, despre care pot să spun că au fost cu multă substanţă sau cu mai mult umor decât afişele realizate atunci. Sunt foarte surprins că vă interesează aceste afişe. Sunt acele momente în care mă uit în sus şi mă gândesc că aş vrea să vadă aceste momente şi mama mea", a încheiat regizorul.

La finalul evenimentului, Menzel s-a fotografiat cu cei trei vorbitori în dreptul afişului filmului său "Ciocârlii pe sârmă/ Skřivánci na niti", care a primit, în 1990, premiul Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin.

Începând cu Noaptea Albă a Muzeelor (18 mai) şi până în 16 iunie, publicul clujean poate admira, la Muzeul de Artă, 17 postere inedite ale filmelor lui Jiří Menzel. Găsind refugiu şi libertate creativă în domeniul afişului de cinema, artişti cehi de renume realizează, începând cu anii '60, imagini de un înalt nivel artistic, inspirate din pop-art, op art, lettrism, informel. Expoziţia include afişele originale ale unor filme precum "Ciocârlii pe sârmă", "Trenuri bine păzite" şi "Vară capricioasă", lucrări de dinainte de 1990, foarte valoroase, din care în prezent se mai găsesc doar câteva exemplare, precum şi trei creaţii contemporane ale studenţilor Facultăţii de Design din Praga.

La sfârşitul zilei de vineri, Menzel a asistat şi la proiecţia filmului său "Sătucul meu drag/ Vesničko má středisková", una dintre cele mai populare comedii ceheşti din istorie, o adaptare după o operă de Bohumil Hrabal. În 1986, filmul i-a adus a doua nominalizare la Oscarul pentru lungmetraj străin. Este portretul amuzant al unei comunităţi săteşti din Cehia anilor '80, în care protagonişti sunt Otik (János Bán) şi Pavek (Marián Labuda), muncitori pe tractor şi oameni simpli care au de-a face cu politica şi birocraţia atunci când un funcţionar pune ochii pe casa lui Otik, perfectă pe post de casă de vacanţă la ţară.

La începutul proiecţiei, cineastul, care a fost primit cu aplauze, s-a bucurat că în sală există persoane tinere. "Unii dintre dumneavoastră nici nu erau născuţi când am făcut eu acest film (...) voi număra la final câţi dintre dumneavoastră rămân la film", a spus Menzel, spre amuzamentul publicului.

La finalul proiecţiei, regizorul a participat la o sesiune de întrebări şi răspunsuri. Rugat să dea detalii despre colaborarea sa cu scriitorul Bohumil Hrabal, Menzel a preferat cuvintele puţine. "Am petrecut alături de Hrabal nişte ani minunaţi", a spus el. Despre Hrabal, Jiří Menzel a spus că a fost, dincolo de geniul său artistic, "un om minunat".

Întrebat dacă i-a fost vreodată reproşat faptul că idealizează viaţa în comunism prin filmele sale, regizorul a răspuns scurt: "Cei proşti mi-au reproşat asta".

Hrabal a povestit şi un fapt inedit legat de filmul său. În "Sătucul meu drag", unul dintre personaje merge la un film cu Nicolae Ceauşescu. În momentul în care acest film a fost distribuit în România, Nicolae Ceauşescu a cerut ca această secvenţă să fie scoasă, la proiecţiile din ţară.

Întrebat de un spectator dacă a văzut un film autohton bun, Menzel a spus: "Nu am avut ocazia să văd un film românesc bun".

Jiří Menzel va fi distins cu premiul pentru întreaga carieră la cea de-a 12-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

"Un maestru al comediei umane", cum îl numea influentul critic american Rogert Ebert, Jiří Menzel s-a născut la Praga, în 1938, şi a absolvit celebra şcoală de film FAMU în 1962. Coleg de generaţie cu Miloš Forman şi Věra Chytilová, Menzel este unul dintre reprezentanţii Noului Val în cinematografia cehă. Scurtmetrajul său "Moartea domnului Baltazar" a fost inclus într-un film-manifest al Noului Val, numit "Pearls of the Deep/ Micile perle", distins cu premiul criticii - FIPRESCI la Locarno, în 1965.

La doar 28 de ani, cu primul lungmetraj şi cu doi ani înainte de Primăvara de la Praga, din 1968, Jiří Menzel a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi regizori europeni, câştigând Oscarul pentru cel mai bun film străin cu "Trenuri bine păzite/ Ostře sledované vlaky", una dintre cele şase pelicule pe care avea să le regizeze după povestiri semnate de renumitul scriitor ceh Bohumil Hrabal. Filmul i-a adus numeroase alte premii şi şansa de a pleca din fosta Cehoslovacie. Menzel a rămas însă în ţară şi a regizat peste 20 de filme, majoritatea premiate.

În 1968, obţinea marele premiu la Karlovy Vary pentru "Vară capricioasă/ Rozmarné léto", iar în 1969 termina un film care a stat închis două decenii din cauza cenzurii: "Ciocârlii pe sârmă/ Skřivánci na niti", o altă adaptare după Hrabal, recompensată cu Ursul de Aur şi cu premiul FIPRESCI la Festivalul de la Berlin abia în 1990.

Jiří Menzel a mai regizat, printre altele, "Cutting it Short/ Postřižiny" (menţiune specială la Festivalul de la Veneţia, 1981), "Sfârşitul vremurilor vechi/ Konec starých časů" (cel mai bun film - Festivalul Internaţional de la Los Angeles, 1990) şi "În slujba regelui Angliei/ I Served the King of England" (premiul FIPRESCI la Berlin, propunerea Cehiei la Oscar - 2007).

În prezent, regizorul se află în postproducţie cu noul său film "Don Juans/ Donšajni".

Cineastul este membru al Academiei de film americane, membru fondator al Academiei de Film Europene şi a condus departamentul de regie al FAMU între 1990 şi 1992. Timp de şapte ani, între 1991 şi 1998, a fost şeful Studio 89, parte a renumitei companii de producţie Kratky Film. Montează, ca regizor de teatru, pe diferite scene ale lumii şi joacă la două teatre din Praga. Ca actor, a apărut în peste 40 de producţii. În 1996, preşedintele Vaclav Havel i-a oferit Medalia de onoare a statului ceh.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)