Circa 40 de persoane au format un cerc uman în faţa Ateneului, sâmbătă, la aniversarea lui Brâncuşi

Cercul "Constantin Brâncuşi" a fost un demers iniţiat de Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România. La manifestarea organizată între orele 12.00 şi 13.00 au participat doar circa 40 de persoane, deşi erau aşteptaţi aproximativ 300 de oameni.

Printre cei care au venit să îl sărbătorească pe Constantin Brâncuşi s-a numărat şi Varujan Vosganian, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, dar şi elevi, studenţi, profesori şi iubitori ai operei brâncuşiene.

Oamenii au purtat pancarte pe care erau scrise texte precum: "Cultura, inima unui popor", "Cultura, arma care nu ucide", "Pe urmele lui Brâncuşi", "Cultura, speranţa omenirii", "Fără cultură nu exişti" şi "Existăm numai prin cultură".

Iniţiatorul demersului, Laurian Stănchescu, a purtat un tricou pe care erau imprimate imaginea lui Constantin Brâncuşi, dar şi o declaraţie a sculptorului: "Mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea".

La un moment dat, persoanele prezente la manifestare au format un cerc simbolic, ţinându-se de mâini câteva minute, în memoria lui Constantin Brâncuşi.

Scriitorul Laurian Stănchescu a spus, în cadrul evenimentului, că aniversarea lui Brâncuşi este "total ignorată" în România. "Este inacceptabil ca un artist de o asemenea dimensiune culturală să fie sărbătorit în toată lumea, dar la el acasă să fie total ignorat. Eu consider că Brâncuşi este total ignorat (în România, n.r.). Am făcut apeluri şi către cei din clasa politică românească să fie prezenţi în clipa de faţă şi să sprijine mai departe acest demers cultural Constantin Brâncuşi. Aceşti politicieni ar trebui să înţeleagă că dacă într-o ţară cultura există, înseamnă că poporul merge mai departe. Dacă într-o ţară există doar politica, poporul rămâne pe loc şi se stinge ca o flacără", a spus Laurian Stănchescu.

Pe de altă parte, Varujan Vosganian a spus că doar cultura dă continuitate unei societăţi. "În perioade de acestea tulburi, în care lucrurile se petrec mai repede decât oamenii au capacitatea să înţeleagă, se uită faptul că tranziţia asta este cu adevărat un fenomen cultural, şi nu economic şi politic, în primul rând (...) Când se vor emancipa mentalităţile, fiecare o să-şi dea seama că schimbarea porneşte cu sine. Dacă ne uităm în istoria lumii, ceea ce legitimează orice societate este legat de oamenii săi de cultură. Ce ar fi fost Florenţa fără Dante, de exemplu? (...) Tot aşa este şi în legătură cu societatea românească. Ceea ce îi dă continuitate este de fapt cultura naţională", a spus Varujan Vosganian.

Cercul simbolic "Constantin Brâncuşi" este o iniţiativă derulată în continuarea unui alt proiect al lui Laurian Stănchescu. Scriitorul a iniţiat anul trecut şi o campanie de strângere de semnături pentru aducerea osemintelor lui Constantin Brâncuşi, înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, la Hobiţa, localitatea gorjeană în care s-a născut sculptorul. Tot anul trecut, poetul, scriitorul şi criticul literar Laurian Stănchescu a plecat într-un marş al culturii, desfăşurat pe o distanţă de 500 de km, de la Bucureşti către Sarmizegetusa.

De altfel, potrivit lui Laurian Stănchescu, Cercul "Constantin Brâncuşi" precede Marşul Cultural "Constantin Brâncuşi", care va începe în prima decadă a lunii mai, pe traseul Craiova - Paris, pe jos, refăcând drumul artistului din 1903 - 1904.

"Voi face acest demers cultural, chiar dacă voi fi singur. Scopul este de aduce osemintele lui Constantin Brâncuşi în ţară, pentru că în felul acesta respectăm dorinţa marelui artist român. Brâncuşi şi-a exprimat dorinţa în ultimii ani de viaţă că ar vrea să fie înmormântat în ţară", a declarat, sâmbătă, pentru presă, Laurian Stănchescu. El a precizat că o să meargă pe jos până la Paris pentru că vrea să sensibilizeze poporul francez.

"Mesajul nostru trebuie să ajungă la poporul francez, care trebuie să înţeleagă de fapt că drumul acesta de la Craiova la Paris pe jos este un drum extrem de greu, extrem de periculos, este un drum aproape imposibil, dar facem acest imposibil pentru a sensibiliza, pentru a înţelege şi poporul francez că Brâncuşi este al nostru. Eu am început un demers spiritual, demersul diplomatic, demersul politic ar trebui să-l facă clasa politică din România. Deocamdată nu primesc niciun semnal de la clasa politică românească în acest sens", a mai spus Laurian Stănchescu.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj - decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.