CNA: 20 de societăţi care deţin televiziuni cu difuzare terestră au cerut alt tip de licenţe pentru a nu se închide

Aceste informaţii au fost prezentate, miercuri, într-o dezbatere organizată la sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), pe marginea prevederilor Deciziei CNA privind acordarea, modificarea, prelungirea valabilităţii şi cedarea licenţelor audiovizuale.

La această întâlnire au participat, alături de Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, şi patru membri ai Consiliului (Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Monica Gubernat şi Valentin Jucan), reprezentanţii mai multor televiziuni şi societăţi care au operaţiuni TV în România: Antena TV Group, Antena 3, Prima TV, RCS&RDS, Digi 24, Pro TV, TV Etalon, NTV, Columna TV, Tadiţii TV, Wyl TV, Vâlcea TV, AS TV, Etno TV, Taraf TV, România TV, RTT Braşov, SRTv, Telekom, Naţional TV, Kanal D, Columna TV. La întâlnire a participat şi un fost membru al CNA, Ioan Onisei.

La începutul discuţiilor, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să modifice Decizia numărul 277 din 2013, modificată si completată prin Decizia CNA nr. 614/2013. Decizia 277 priveşte procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilităţii şi de cedare a licenţei şi a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepţia celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum şi condiţiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea şi preluarea de programe ale altor radiodifuzori.

De asemenea, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să vadă şi care sunt perspectivele televiziunilor în legătură cu tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, având în vedere că pe 17 iunie, în România, va înceta emisia analogică TV.

"Noi am avizat ieri (marţi, n.r.), cu observaţii, proiectul Ministerului pentru Societatea Informaţională privind unele măsuri de trecere la digital. El va rezolva, dacă va fi adoptat în timp util, problema pentru TVR 1 şi pentru încă opt canale care vor putea să emită până în 31 decembrie 2016, în VHF (Very high frequency, n.r.). Rămâne ca printr-un act normativ să se rezolve şi problema posturilor private", a mai spus Răsvan Popescu.

La rândul său, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele televiziuni din România, a spus că este necesară adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă, pentru rezolvarea problemei televiziunilor private, care au licenţe de difuzare terestră şi care vor fi închise pe 17 iunie.

Potrivit lui Chiriţă, acest proiect a fost adus în atenţia Senatului. "Am făcut o propunere la Senat, unde am primit încurajări, în sensul în care s-a acceptat ideea că este o problemă serioasă, care necesită rezolvarea de urgenţă", a spus Chiriţă, precizând că acest proiect ar trebui să fie asumat, ca iniţiator, de Ministerul Comunicaţiilor sau de Ministerul Culturii.

George Chiriţă a mai spus că emisia SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - Radiocom, n.r.) este deja finanţată, cu 36 de milioane de euro. "Posturile private ar putea să beneficieze de un tratament mai agreabil la nivelul costurilor din partea Radiocom", a spus George Chiriţă, referindu-se la eventuala punere în funcţiune a primului multiplex digital, pe care, pe lângă posturile publice TVR 1 şi TVR 2, ar trebui să intre şi televiziuni private.

Întrebat ce televiziuni private ar fi interesate să intre pe primul multiplex digital, George Chiriţă a spus că totul depinde de când va lansa Radiocom acest serviciu şi de nivelul de tarif impus radiodifuzorilor privaţi. "SNR are banii pentru operarea multiplexului (cele 36 de milioane de euro, n.r.). Va fi greu să justifice nişte costuri suplimentare (...) Ce ar veni de la posturile private ar fi un fel de bonus, iar Radiocom ar putea să fie mai relaxat în cheltuirea acestor bani", a spus Chiriţă.

El a precizat, însă, că Radiocom nu are echipamentele pentru implementarea acestui multiplex, întrucât a organizat o licitaţie în acest sens, dar la care nu s-a înscris nimeni. "Au nevoie de 120 de milioane de euro ca să investească în echipamente (pentru tranziţia la digital, n.r.). Directorul SNR (Gabriel Grecu, n.r.) a fost demis. E un mare semn de întrebare (cu privire la ce se va întâmpla, n.r.)", a mai spus Chiriţă.

Însă Răsvan Popescu a spus că singura soluţie în prezent pentru societăţile care au licenţe cu difuzare terestră este ca aceste firme să solicite CNA acordarea unor licenţe de emisie prin cablu (licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice ), dacă vor să îşi continue activitatea de difuzare de programe TV şi după 17 iunie.

În acest sens, până în prezent, "cel puţin 20 din cele 55 de societăţi" care deţin licenţe cu difuzare terestră au depus la CNA dosare prin care au solicitat licenţe de cablu. Între aceste societăţi se numără şi Pro TV şi Prima TV, potrivit informaţiilor prezentate, în timpul întâlnirii de miercuri, de reprezentanţii departamentelor de specialitate ale Consiliului.

Răsvan Popescu a spus că aceste solicitări trebuie programate astfel încât în şedinţele publice ale CNA să fie analizate aproximativ cinci dosare, pentru a putea fi acoperite toate solicitările până pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România.

Un număr de 55 de societăţi care deţin aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să piardă aceste licenţe pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a CNA.

Pe de altă parte, reprezentanţii televiziunilor prezenţi la întâlnirea de miercuri au cerut CNA o documentaţie simplificată pentru obţinerea posibilităţii de a emite şi după 17 iunie. Aceştia au spus că doresc obţinerea de fapt a unei noi modalităţi de difuzare a semnalului pentru acelaşi conţinut pe care îl difuzează în prezent (un tip de semnal diferit) şi nu obţinerea unor licenţe noi. Însă CNA consideră că aceste solicitări vizează în fapt licenţe noi şi trebuie tratate ca atare, potrivit actualei legislaţii a audiovizualului.

Reprezentanţii televiziunilor au mai spus că operarea licenţelor cu difuzare terestră implică anumite costuri. Ei au mai spus că aceste licenţe au fost obţinute prin concurs şi au fost operate cu anumite costuri şi nu au fost obţinute neapărat venituri de pe urma exploatării lor.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte Decizia 277, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să o modifice, astfel încât aceasta să fie mai flexibilă.

Unul dintre articolele din Decizie pe care CNA are în plan să îl modifice este acela care prevede că "modificările în licenţa audiovizuală pot fi aduse după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale".

Totodată, Răsvan Popescu a spus că speră ca, în aproximativ o lună şi jumătate, să fie încheiate toate procedurile prin care să fie adoptată noua Decizie.

"Am început consultările cu radiodifuzorii. Am început cu radiourile (pe 22 aprilie, n.r.) şi acum cu televiziunile. Încercând să obţinem o decizie mai flexibilă, mai bună, atunci când vorbim de acordare de licenţe noi, de modificarea licenţelor existente. Şi încercăm să ne punem de acord asupra unei formule cât mai potrivite. Urmează ca, într-o săptămână, să avem acest proiect, care intră în dezbatre publică timp de 30 de zile. Apoi vom avea din nou tot felul de observaţii din partea radiodifuzorilor şi, în aproximativ o lună şi jumătate, putem să avem o decizie mai bună decât cea din prezent", a mai spus Popescu.

Pe de altă parte, CNA a avizat favorabil, în şedinţa de marţi, un proiect de lege care prevede că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar "în foarte mică măsură problema posturilor comerciale". "Sunt opt posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)", a spus, marţi, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.