CNA a amendat 7 televiziuni private şi a somat TVR 1, pentru difuzarea unor ştiri despre sinucideri

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a monitorizat modul în care opt posturi de televiziune - Kanal D, Antena 1, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Antena 3, Realitatea TV şi TVR 1 - au difuzat ştiri şi dezbateri despre cazuri de sinucidere, în perioada mai - iunie.

În şedinţa de joi, CNA a vizionat fiecare caz în parte şi a decis să gradualizeze sancţiunile în funcţie de cât de mult au încălcat legislaţia audiovizualului aceste televiziuni.

"CNA a stabilit o serie de sancţiuni în cazul difuzării unei serii de materiale pe aproape toate posturile, care se referă la sinuciderile în rândul minorilor înregistrate în ultima perioadă. Diferenţierea care s-a făcut pleacă de la sancţiunile precedente în cazul Mădălina Manole, în care tot aşa s-au difuzat detalii legate de tehnica de sinucidere. Important pentru Consiliu a fost să dea un semnal că nu va tolera acest mod de mediatizare, în detaliu, a acestor cazuri de sinucidere, care pot da idei şi altor adolescenţi care au aceleaşi probleme", a spus Răsvan Popescu, preşedintele CNA, la finalul şedinţei Consiliului.

În mod concret, sancţiunile în cazul Prima TV, B1 TV, Antena 3, Realitatea TV şi TVR 1 s-au aplicat în baza articolului 17 din Codul audiovizual, potrivit căruia "În intervalul orar 6.00 - 22.00 nu pot fi difuzate programe, altele decât producţiile audiovizuale de ficţiune, care conţin descrieri ori reconstituiri ale unor omucideri/sinucideri, mutilări/automutilări sau tehnici criminale ori practici oculte", şi a articolului 29, alineatele 1 şi 2 din Cod - "(1) Programele de ştiri şi de actualităţi se supun cerinţelor de protecţie a minorilor şi vizionării în familie. (2) În cazul difuzării unor scene de violenţă sau cu impact emoţional negativ, avertizarea verbală a publicului este obligatorie; radiodifuzorii nu pot prezenta scene de violenţă în mod repetat în cadrul aceleiaşi producţii audiovizuale".

În plus, în ceea ce priveşte Kanal D, Antena 1 şi Pro TV, sancţiunile au inclus şi încălcarea articolului 41, alineatul 1, litera c din Cod, potrivit căruia "1) Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza: c) imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei".

Pe de altă parte, Răsvan Popescu a mai spus că într-una din şedinţele viitoare ale CNA va exista o dezbatere în jurul unei propuneri de modificare a Codului de reglementare a conţinutului audiovizual, care ar putea înăspri condiţiile de difuzare a ştirilor privind sinuciderile în rândul minorilor. De altfel, aceasta decizie a fost luată la propunerea Cristinei Trepcea, membru al CNA, care a susţinut în şedinţa de joi în mai multe rânduri că sinuciderile minorilor nu ar mai trebui să facă obiectul unor ştiri difuzate de radiodifuzori.

"Cred că se vede că avem de-a face cu un fenomen. Psihologii americani şi francezi vorbesc despre aspectul de epidemie, molimă, pe care sinuciderile adolescenţilor le îmbracă (...) Eu cred că trebuie să facem ceva mult mai ferm (decât nişte amenzi sau o recomandare către radiodifuzori, n.r.). Este o situaţie disperată şi eu cred că cere măsuri disperate. Am văzut că detaliile furnizate de poveştile prezentate la ştiri au fost suficient de interesante pentru tinerii aflaţi în situaţiile evidente de derută, încât ei au copiat modul de operare, unii au reuşit să-şi ia viaţa, alţii au reuşit să fie opriţi. Eu propun o dezbatere publică, cu toţi oamenii care ar avea ceva de spus, psihologi, sociologi, oameni de la Ministerul Sănătăţii", a spus Cristina Trepcea.

Ea a precizat că vrea mai vrea să propună ceva care cu siguranţă o să-i facă pe membrii CNA "antipaci în faţa producătorilor de ştiri de televiziune". "Propun ca, în interesul superior al copilului, sinuciderile minorilor, sinuciderile în general să nu fie prezentate ca ştiri cu imagini filmate. Nu vor fi prezentate detalii de niciun fel în programele de ştiri. Dezbaterile pe marginea sinuciderile vor fi făcute cu responsabilitate, cu participarea specialiştilor şi fără prezentarea de imagini cu victime sau cu familiile acestora (...) Orice fel de detaliu privind victimele sau familiile acestora nu constituie ştire", a spus Trepcea.

După ce a vizionat materialele difuzate în ultima vreme de televiziunile monitorizate, Trepcea a spus: "Din ce am văzut la televizor, se vede foarte clar că toate reportajele povesteau despre incident ca şi cum ar fi un fapt divers de foarte mare spectaculozitate, fără niciun fel de intenţie de a face altceva decât spectacol".

Ideea modificării Codului audiovizual, în vederea înăspririi condiţiilor de difuzare a eventualelor materiale despre sinucideri, a fost susţinută şi de Ioan Onisei, vicepreşedintele CNA.

Pe de altă parte, Christian Mititelu, membru al CNA, a spus că a introduce un fel de interdicţie generală în privinţa ştirilor despre sinucideri nu este un lucru înţelept, precizând însă că materialele difuzate de posturile TV monitorizate încalcă mai multe articole din legislaţia audiovizualului. "(În materialele difuzate de televiziunile monitorizate, n.r.) se văd şi se aud rude care jelesc (...) Lucrul ăsta n-ar trebui să fie difuzat la televiziune. Există acces înlesnit nu ştiu de cine la mesaje lăsate pe telefon (de persoanele care se sinucid, n.r.), la jurnalul intim (al unora din cei care se sinucid, n.r.) şi ele sunt citite la televiziune. E inadmisibil ca să fie prezentate la televizor, înainte să se fi anchetat cazul. Se dau detalii macabre, inutile", a spus Mititelu. El a mai spus că şi unele titluri din ştirile televizate despre sinucideri sunt exagerate. "Lucrurile sunt spuse de celebra voce din off, anonimă. Avem şi poliţişti care, după părerea mea, merg prea departe. Avem psihologi care se grăbesc să facă afirmaţii şi apoi avem invitaţi permanenţi, precum doamna Tatoiu", a mai spus Mititelu.

Totodată, el a precizat că un lucru care îl preocupă este reprezentat de muzica şi efectele sonore din buletinele de ştiri. "Dacă dai o ştire dai ştire, nu cauţi să creezi o emoţie generală cu muzică. Muzica nu-şi are locul după părerea mea într-un buletin de ştiri serios", a mai spus Mititelu.

Pe de altă parte, Attila Szasz, membru al CNA, a spus că nu crede că anumite subiecte trebuie să fie tabu. "Eu nu cred că sunt tabuuri, însă este important modul cum este prezentată ştirea. E vorba despre imagine. Trebuie să ne concentrăm asupra imaginilor prezentate", a spus Attila Szasz.

CNA nu a luat încă o decizie clară în privinţa ştirilor despre sinuciderile copiilor, subiectul urmând să fie dezbătut pe larg în şedinţele viitoare ale Consiliului.