CNA a avizat proiectul de OUG cu Fondul Audiovizual, ce ar urma să fie discutat miercuri de Executiv

Acest proiect de OUG a fost avizat favorabil, cu observaţii, în şedinţa de marţi a CNA, votul Consiliului fiind însă unul consultativ.

Şapte membri ai CNA prezenţi la şedinţa de marţi (Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) au votat "pentru" avizarea favorabilă a acestui proiect de OUG care este asumat de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), în timp ce trei membri ai CNA (Florin Gabrea, Radu Herjeu şi Dorina Rusu) au votat "împotrivă", iar Laura Georgescu, preşedintele CNA, nu a fost prezentă la întrunire.

Proiectul ar urma să fie analizat în şedinţa de miercuri a Guvernului, potrivit unor afirmaţii făcute în şedinţa CNA de marţi.

Acest nou proiect de OUG reuneşte două proiecte pe care CNA le-a avizat deja favorabil: un proiect de OUG pentru completarea Legii audiovizualului, care prevede constituirea unui Fond Audiovizual şi care a fost avizat favorabil de CNA în şedinţa din 4 iunie, după o discuţie cu Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, şi, respectiv, un proiect de lege, care a fost avizat de Consiliu în şedinţa din 28 aprilie şi care prevede că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

În noul proiect de OUG, avizat favorabil marţi de CNA, se prevede înfiinţarea Fondului Audiovizual, ca activitate finanţată integral din venituri proprii pe lângă Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Din Fondul Audiovizual se finanţează acţiuni şi programe care asigură libertatea de informare, diversitatea de opinie şi pluralismul în domeniul serviciilor de televiziune şi radio, precum şi susţinerea programelor cultural-educative şi informative, cu excepţia celor privind campaniile electorale.

Veniturile Fondului Audiovizual se constituie din sumele încasate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, din colectarea unui procent de 5% din totalul veniturilor realizate de distribuitorii de servicii care retransmit programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice.

În acest caz, membrul CNA Valentin Jucan a propus ca să se transmită Guvernului observaţia că trebuie specificat foarte clar că procentul de 5% trebuie colectat din "veniturile realizate din retransmisia programelor de TV". Jucan a spus că o firmă care face retransmisie de programe TV poate să aibă şi "alte coduri CAEN, spre exemplu vulcanizare, pizzerie". "Trebuie specidficat foarte clar că trebuie colectat 5% din veniturile realizate din retransmisia programelor de TV", a spus Valentin Jucan.

Pe de altă parte, potrivit proiectului de OUG avizat favorabil de CNA, distribuitorii de servicii sunt obligaţi să declare şi să plătească CNA sumele datorate până la data de 25 a lunii următoare celei de realizare a veniturilor.

Această contribuiţie va fi administrată de CNA, iar pentru virarea cu întârziere a sumelor datorate de operatorii economici se vor datora dobânzi şi penalităţi de întârziere, în conformitate cu reglementările legale privind regimul impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. Dobânzile şi penalităţile de întârziere încasate constituie surse la Fondul Audiovizual şi se utilizează pentru acesta, se mai spune în proiectul de OUG.

De asemenea, potrivit aceluiaşi proiect, cheltuielile Fondului Audiovizual se finanţează integral din bugetul activităţii finanţate integral din venituri proprii. Bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului Audiovizual se aprobă odată cu bugetul CNA.

"Trebuie clarificat, în sensul că de aceste sume nimeni nu se poate atinge decât în scopul acestei ordonanţe", a mai spus Valentin Jucan.

Totodată, potrivit proiectului de OUG, "organizarea şi funcţionarea Consiliului Fondului Audiovizual, componenţa acestuia, precum şi criteriile de repartizare a Fondului Audiovizual vor fi supuse aprobării Guvernului de către Ministerul pentru Societatea Informaţională, în termen de 30 de zile de la aprobarea acestui proiect de OUG".

Membrii CNA au considerat că acest Consiliu al Fondului Audiovizual ar trebui să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern, iar din componenţa sa să facă parte membri ai Consiliului, care este unicul organism de reglementare în domeniul audiovizualului din România şi cunoaşte foarte bine acest domeniu.

În plus, potrivit proiectului de OUG, aceste prevederi referitoare la crearea Fondului Audiovizualului se vor aplica de la 1 iulie 2015.

Pe de altă parte, în proiectul de OUG se explică înfiinţarea Fondului Audiovizual "având în vedere dificultăţile financiare persistente cu care se confruntă posturile de televiziune şi radio din România". De asemenea, înfinţarea acestui fond are la bază "necesitatea de a oferi publicului românesc programe informative şi educative de cât mai bună calitate", dar şi stimularea "performanţei în mediul jurnalistic".

În proiect se face referire şi la "susţinerea acelor posturi care alocă resurse financiare şi umane importante pentru producţia şi difuzarea de programe de informare, culturale şi educative, programe despre care se ştie că sunt costisitoare în termeni economici şi, în plus, au valoare comercială redusă comparativ cu programele de divertisment, film şi sport". "Având în vedere că Strategia fiscală bugetară pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte măsuri fiscale şi reducerea treptată în următorii patru ani a TVA pe măsura îmbunătăţii colectării veniturilor bugetare se propune, începând cu data de 1 iulie 2015, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru prestarea de servici de retransmiterea programelor de televiziune prin reţele de comunicare electronice", se mai spune în proiectul de OUG.

Pe de altă parte, proiectul de OUG include o serie de prevederi referitoare la tranziţia de la televiziunea analogică terestră la tranziţia la televiziunea digitală terestră. Aceste aspecte erau prevăzute până în prezent într-un proiect de lege iniţiat tot de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), care a fost avizat favorabil de CNA în şedinţa Consiliului din 28 aprilie.

Astfel, proiectul de OUG avizat marţi de CNA preia mare parte din prevederile din acest proiect de lege, care stabileşte că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

Potrivit proiectului, "emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, în baza unui acord tehnic eliberat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: nu produce interferenţe staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; nu beneficiază de protecţie radio din partea staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; frecvenţele radio să fie asignate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic".

În cazul apariţiei unor interferenţe, având în vedere continuarea emisiei, reclamate de administraţiile de comunicaţii ale statelor vecine, titularul acordului tehnic va lua imediat toate măsurile necesare pentru eliminarea emisiei radio ce a produs interferenţa.

Titularul acordului eliberat de ANCOM nu are obligaţia de a plăti tariful de utilizare a spectrului, până la 31 decembrie 2016.

Aceste prevederi ale OUG au fost elaborate în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

Pe de altă parte, trei membri ai CNA, Dorina Rusu, Radu Herjeu şi Florin Gabrea, au ridicat mai multe probleme legate de prevederile privind crearea Fondului Audiovizualului din acest proiect de Ordonanţă de Urgenţă.

Dorina Rusu a spus că înţelege urgenţa în privinţa tranziţiei la digital, însă nu înţelege urgenţa înfiinţării unui Fond al Audiovizualului, fără ca la baza creării acestuia să existe o dezbatere publică.

"Nu înţeleg de ce chestiunea aceasta, cu privire la Fondul Audiovizual, ar fi atât de urgentă. Eu nu văd că televiziunile sunt căzute de foame, în stradă. Nu cred că o măsură care va avea un impact major poate să fie luată în felul ăsta, fără o dezbatere. Mai ales în forma de acum are implicaţii majore şi pentru noi, CNA, şi pentru societăţile de cablu şi pentru televiziuni. O asemenea măsură nu se poate lua fără o dezbatere foarte serioasă", a spus Dorina Rusu.

Ea a mai spus că, în forma în care este formulat în prezent acest proiect de OUG, "nu are în niciun caz rolul de a încuraja emisiunile culturale şi educative". "Aici se vorbeşte de acţiuni şi programe care asigură diversitatea şi pluralismul", a spus Dorina Rusu, precizând că libertatea de exprimare şi pluralismul sunt consfinţite prin Constituţie. "De ce trebuie să vină Guvernul să dea bani de la cablu la televiziuni în acest sens? Mie mi se lasă impresia că se vrea finanţarea unor televiziuni şi a unor talk show-uri. Mi se pare foarte grav (...) Nici nu-mi trece prin cap să votez aşa ceva", a spus Dorina Rusu. Ea a mai atras atenţia că, în şedinţa din 4 iunie, CNA a făcut nişte propuneri în cazul proiectului privind înfiinţarea acestui Fond al Audiovizualului, de care Ministerul pentru Societatea Informaţională nu a ţinut cont.

Şi Radu Herjeu a precizat că MSI nu a ţinut cont de observaţiile făcute de CNA în privinţa acestui proiect. "Senzaţia mea este aceeaşi, că (acest proiect de OUG, n.r.) este făcut pentru talk show-uri, nu pentru emisiuni culturale şi educative. Nu sunt de acord cu finanţarea niciunui buletin de ştiri şi a niciunui talk show (...) Ştiu foarte bine care sunt presiunile televiziunilor, mai ales în perioade sensibile (...) Vor fi destui şmecheri pe la emisiunile astea informative care vor da şi o ştire culturală şi vor cere apoi bani (din Fondul Audiovizual, n.r.). Eu voi vota acest aviz doar dacă facem referire la proiecte cultural-educative şi nu pentru informative", a mai spus Herjeu.

De asemenea, Radu Herjeu a spus că în proiectul de OUG nu mai apare în mod explicit reducerea la 9% a TVA pentru prestarea de servici de retransmiterea programelor de televiziune prin reţele de comunicare electronice. "Ne vom trezi în situaţia în care (cabliştii, n.r.) vor fi taxaţi cu 5% şi nu li se va scădea TVA-ul", a mai spus Herjeu.

În schimb, Monica Gubernat a spus că proiectul de OUG a fost modificat "în foarte bine", faţă de ultima şedinţă a Consiliului în care acesta a fost analizat. Ea a mai spus că "toate grijile" membrilor CNA sunt rezolvabile, întrucât prevederile proiectului de OUG sunt cuprinzătoare. Ea a susţinut necesitatea menţinerii în proiect a programelor informative, precizând că în această categorie nu sunt inserate doar ştirile, ci şi emisiuni precum "România, te iubesc!" şi "Memorialul durerii".

"Acel Fond al Audiovizualului este capitol din bugetul CNA, doar noi îl putem cheltui. Toate grijile expuse sunt rezolvabile prin vot", a mai spus Gubernat.

Pe de altă parte, Lorand Turos a remarcat faptul că nu este foarte clar ce impact financiar va avea acest proiect de OUG, dacă el va fi adoptat de Executiv.

"Ce impact financiar va avea? Despre ce sumă vorbim? (...) În momentul de faţă nu ştim despre ce sumă vorbim", a spus Lorand Turos, precizând că în nota de fundamentare a proiectului apare pe anul viitor o sumă de aproximativ 400.000 de lei, aceasta fiind însă prea mică având în vedere veniturile realizate de distribuitorii de servicii care retransmit programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice.

"Trebuie să ştim despre ce vorbim, că, dacă vorbim de 80.000 de euro, nu are rost să mai discutăm trei ore", a spus Lorand Turos.

În schimb, Valentin Jucan, cel de la care a pornit ideea înfiinţării acestui Fond Audiovizual şi care a propus iniţial ca banii să fie alocaţi unui număr de 12 televiziuni, a spus, marţi, că, din calculele sale, s-ar putea strânge anual o sumă de aproximativ 2 milioane de euro pentru fiecare dintre aceste posturi.