CNA: Antena 3 şi România TV, obligate să îi acorde dreptul la replică lui Mihai-Răzvan Ungureanu

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, mai multe emisiuni de ştiri şi dezbateri difuzate în perioada 17 - 28 septembrie, pe Antena 3 şi România TV.

Între acestea s-au numărat mai multe ediţii ale emisiunilor "Sinteza zilei", "Subiectiv" şi "La ordinea zilei", "100 de minute", "Ediţia de weekend", "Q&A", "Esenţial", dar şi în emisiunile de ştiri de la Antena 3. Totodată, CNA a monitorizat mai multe ediţii ale emisiunilor "România în 60 de minute", "Ultima oră", "Breaking News" şi "News Desk" de la România TV.

În aceste emisiuni au fost prezentate documente şi informaţii despre cheltuieli de protocol (printre care pentru produse cosmetice, de îngrijire personală sau igienă) din perioada în care Mihai-Răzvan Ungureanu a fost prim-ministru.

Pe de altă parte, Mihai-Răzvan Ungureanu a transmis la CNA o sesizare în care a supus atenţiei Consiliului "situaţia creată prin desfăşurarea pe unele posturi de televiziune, în special Antena 3 şi RTV", începând cu data de 17 septembrie, a unei "întregi campanii de denigrare" la adresa sa, "prin prezentarea de informaţii neadevărate, nedocumentate şi tendenţioase cu privire la presupuse cheltuieli de protocol efectuate în perioada mandatului meu de prim-ministru".

"Menţionez că posturile de televiziune menţionate nu mi-au solicitat punctul de vedere, lezându-mi astfel în mod grav reputaţia şi imaginea publică. Vă solicit prin urmare să dispuneţi măsuri imediate pentru repararea acestei situaţii prin obligarea celor două televiziuni de a publica dreptul meu la replică şi prin amendarea acestora", mai spune Mihai-Răzvan Ungureanu în sesizarea transmisă CNA.

Pe de altă parte, prezentă în şedinţa CNA de joi, Smaranda Vornicu, purtătorul de cuvânt al lui Mihai-Răzvan Ungureanu, a spus că atât Antena 3, cât şi România TV au dus "o campanie de linşaj mediatic" împotriva lui Mihai-Răzvan Ungureanu.

"Negăm că aceste documente (prezentate în respectivele emisiuni, n.r.) sunt oficiale", a spus Smaranda Vornicu, precizând că, până în acest moment, reprezentanţii lui Mihai-Răzvan Ungureanu nu au primit un răspuns oficial din partea RA-APPS (Regia Autonomă - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat) şi a Guvernului cu privire la respectivele documente.

Smaranda Vornicu a mai spus că imaginea lui Mihai-Răzvan Ungureanu a fost lezată şi prin faptul că acestuia i s-au lipit "etichete", prin asocierea la numele său a cuvântului "unguent". "Eticheta este preluată de toţi oponenţii politici ai domnului Ungureanu şi este folosită în emisiuni de dezbatere", a spus aceasta.

Pe de altă parte, Roxana Niculescu, directorul de programe al România TV, a spus că Mihai-Răzvan Ungureanu a fost premier al României şi "nu mai poate fi considerat o persoană privată". "Am difuzat informaţii despre nişte documente confirmate apoi de către RA-APPS şi de către Secretariatul General al Guvernului", a spus Roxana Niculescu. "Noi considerăm că de fiecare dată am dat punctul de vedere al domnului Mihai-Răzvan Ungureanu. Am făcut toate demersurile ca să îl avem în emisiuni pe domnul Mihai-Răzvan Ungureanu. A intrat şi în direct într-o emisiune a România TV", a spus Niculescu.

De cealaltă parte, Mirela Bomboe, reprezentanta postului Antena 3, a spus că reclamaţia pe care Mihai-Răzvan Ungureanu a trimis-o CNA "conţine o minciună". "Eu am două adrese trimise domnului Ungureanu (de către Antena 3, n.r.), una din 3 octombrie şi alta din 18 septembrie. I-am cerut punctul de vedere", a spus Mirela Bomboe.

În schimb, Ioan Onisei, vicepreşedintele CNA, a spus că în respectivele emisiuni "i s-au pus în cârcă" lui Mihai-Răzvan Ungureanu nişte lucruri, iar el a fost "dus în derizoriu".

"La România TV am spus că au fost făcute achiziţii în timpul mandatului lui Mihai-Răzvan Ungureanu. Noi vorbim întotdeauna despre Guvern: Guvernul Năstase, Guvernul Ponta, Guvernul Boc", a spus Roxana Niculescu. "Noi nu am spus că sunt achiziţii în numele propriu al lui Mihai-Răzvan Ungureanu", a explicat ea.

Pe de altă parte, Christian Mititelu, membru al CNA, a spus că "oriunde presa ar fi sărit pe un asemenea subiect".

"Eu pun problema felului în care a fost tratat subiectul", a spus, în schimb, Ioan Onisei.

Valentin Jucan a spus că recunoaşte "necesitatea demersului jurnalistic", însă posturile reclamate au "terfelit" numele premierului.

"Nu trebuie pusă la îndoială buna-credinţă a începutului de demers jurnalistic. Aceşti bani s-au cheltuit, ceea ce e mai mult decât o aroganţă din partea unei instituţii, oricum s-ar numi ea. Însă de aici până la a-i pune în braţe primului-ministru produsele astea, e o cale lungă (...) Nu cred că i se aduce la cunoştinţă primului-ministru că astăzi s-au cumpărat parfumuri, mâine cauciucuri (...) Pe de altă parte, observ şi greşeala primului-ministru, pentru că în momentul în care eşti pus în faţa unei astfel de întrebări nu spui «Ei, domnişoară, astea sunt nişte prostiuţe». Acesta este un răspuns la fel de penibil", a spus Valentin Jucan.

"Cred că s-a încălcat legislaţia audiovizualului atunci când s-a asociat cu rea-credinţă numele «Ungureanu» cu «unguent», ceea ce nu este permis nicăieri în lumea civilizată. Este evidentă implicarea într-o campanie de presă împotriva acestui personaj politic - Mihai-Răzvan Ungureanu (...) Este evidentă reaua-voinţă în tratarea acestui subiect, interesele politice (...) dar cel mai grav mi se pare că a fost încălcat articolul 40, cu privire la demnitate umană şi dreptul la proprie imagine", a spus Narcisa Iorga.

Ea a considerat că "un drept la replică în formă înregistrată ar fi obligatoriu de acordat în condiţiile legii". "E inadmisibil să fie asociat numele unei persoane cu tot ce-ţi trece prin cap", a mai spus Iorga.

"A fost o anchetă de presă mai bine sau mai puţin bine dusă (...) a fost făcută cu unele exagerări, dar, plecând de la documente, ştim că acei bani s-au cheltuit. Până la urmă, primul-ministru are o răspundere cel puţin morală, chiar dacă nu a semnat acele documente (...) Poziţiile domnului Ungureanu au fost difuzate pe măsură ce acesta a început să dea lămuriri. Dacă considerăm că lucrurile nu s-au limpezit până la sfârşit, putem să fim de acord cu acest drept la replică", a spus şi Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

Cristina Trepcea a spus că, din punctul său de vedere, Mihai-Răzvan Ungureanu a avut posibilitatea să se exprime atât la Antena 3, cât şi la România TV. "În momentul în care noi îi acordăm drept la replică, eu o să solicit să fie cuantificat în campania electorală", a spus Trepcea.

Narcisa Iorga nu a fost de acord cu obiecţia Cristinei Trepcea, precizând că sesizările lui Mihai-Răzvan Ungureanu nu au legătură cu campania electorală.

"Numărăm la campania electorală un drept la replică pe care noi nu l-am analizat două luni, timp în care un om a fost denigrat şi calomniat", a spus Iorga.

Ioan Onisei a propus ca în cazul Antena 3 să fie aplicată o amendă de 10.000 de lei şi obligarea postului la acordarea unui drept la replică lui Mihai-Răzvan Ungureanu. În cazul România TV, Onisei a propus obligarea postului să îi acorde un drept la replică lui Mihai-Răzvan Ungureanu.

Însă au fost aprobate, în urma votului membrilor CNA, doar propunerile ca posturile Antena 3 şi România TV să fie obligate să îi acorde dreptul la replică lui Mihai-Răzvan Ungureanu. Şapte membri au votat "pentru" aplicarea acestei sancţiuni (Lorand Turos, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Ioan Onisei, Răsvan Popescu, Christian Mititelu şi Mircea Deacă), în timp ce doi membri ai Consiliului au fost "împotrivă" (Cristina Trepcea şi Mihai Mălaimare).

Sancţiunile au fost aplicate pentru încălcarea articolului 3, alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit căruia "Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului", şi a
articolului 40, alineatul 1 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual - "În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt".

De asemenea, posturile au încălcat şi articolul 66, alineatele 1 şi 2 din Cod - "În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică; b) evitarea oricăror forme de discriminare. (2) Prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie se asigură, de regulă, în cadrul aceleiaşi emisiuni, iar în mod excepţional, în emisiunile următoare; în cazul în care cei solicitaţi refuză să participe sau să îşi precizeze punctul de vedere, acest fapt trebuie menţionat pe post; absenţa punctului de vedere al uneia dintre părţi nu exonerează realizatorul/moderatorul de asigurarea imparţialităţii".