CNA are o notorietate de 81%. Câţi români cred că instituţia este necesară

Cercetarea "Atitudini şi obiceiuri de consum media. Percepţii privind CNA" a fost prezentată joi, într-o conferinţă de presă, de Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), şi de Vasile Dâncu, preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

"În ceea ce priveşte CNA, se constată în primul rând o notorietate foarte mare, de 81%, care nu este specifică instituţiilor de reglementare. Considerăm că aceasta vine din faptul că CNA îşi comunică toate măsurile în spaţiul public, dar şi datorită efervescenţei fenomenului mediatic din România, cu bune şi cu rele", a declarat Răsvan Popescu.

El a precizat că notorietatea CNA merge până la aproape 94% în rândul oamenilor cu studii superioare, trecând prin 85% în cazul celor cu studii medii şi ajungând chiar şi la 56% în cazul celor cu studii elementare. "Deci cei mai mari şi mai avizaţi consumatori de media în sensul de consumatori critici sunt în acelaşi timp cei care urmăresc activitatea CNA", a remarcat Popescu.

Când vine vorba despre părerea oamenilor despre CNA, "65% au o părere bună şi foarte bună", respectiv 58% din cei chestionaţi au declarat că au o părere bună faţă de instituţie, iar 7% - foarte bună. "Este practic o aprobare a majorităţii publicului pentru activitatea CNA", a spus Răsvan Popescu. Pe de altă parte, doar 20% din respondenţi au spus că au o părere proastă despre CNA.

În ceea ce priveşte eficienţa instituţiei, 35% din cei chestionaţi cunosc cel puţin o decizie a CNA. "Este o dovadă că oamenii nu se raportează generic la instituţie, ci chiar au în vedere măsurile noastre concrete. Aproape jumătate cunosc decizii de sancţionare a unor posturi TV şi radio la modul global, în timp ce cealaltă jumătate pot menţiona decizii individualizate pentru publicitate, pentru obscenitate, pentru violenţă, pentru limbaj injurios şi pentru unele emisiuni specifice", a explicat Răsvan Popescu.

Referitor la sancţiunile aplicate posturilor TV de către CNA, 54% dintre cei chestionaţi le consideră potrivite, 16% le consideră prea mici şi 11% prea mari. "Aşadar, majoritatea consideră măsurile noastre juste şi cumpănite" a spus Popescu.

"Cunoaşterea tuturor acestor lucruri, uneori în detaliu, arată că se naşte o cultură critică a audiovizualului, arată că publicul realizează ce drepturi are în audiovizual. Un exemplu este şi faptul că, la întrebarea dacă media audiovizuală ar trebui să funcţioneze în libertate absolută, doar 37% răspund «da», în timp ce 55% consideră că este necesară o monitorizare din partea CNA", a concluzionat Răsvan Popescu.

Potrivit lui Răsvan Popescu, cercetarea prezentată în conferinţa de presă reprezintă o colaborare între IRES şi Societatea Sociologilor din România. "Acest studiu nu a fost comandat de CNA, colaborarea noastră se rezumă la această prezentare împreună, subiectul fiind de interes pentru noi şi având şi o dimensiune care priveşte strict percepţia instituţiei", a explicat preşedintele Consiliului.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1.243 de persoane, de 18 ani şi peste această vârstă. Datele au fost culese pe 25 octombrie 2011, iar metoda de culegere a datelor a fost Computer Assisted Telephone Interview. Eroarea maximă tolerată a fost de ± 2,8%.