CNA atenţionează Antenele, B1, Realitatea, RomâniaTV că nu prezintă ştirile în limbaj mimico-gestual

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă primită de la Asociaţia Naţională a Surzilor din România, care a solicitat intervenţia Consiliului cu privire la respectarea de către televiziuni a legislaţiei audiovizualului în privinţa asigurării accesului la ştiri a persoanelor cu deficienţe de auz.

În privinţa televiziunilor centrale, CNA a constatat că doar şase respectă prevederile legislaţiei audiovizualului în acest sens, respectiv TVR 1, TVR 2, Digi 24, Kanal D, Pro TV şi Prima TV.

În schimb, Antena 1, Antena 3, B1 TV, Realitatea TV şi România TV nu interpretează încă în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, pentru a ajuta persoanele cu deficienţe de auz să aibă acces la informaţii de actualitate.

Astfel, CNA a decis să transmită acestor cinci televiziuni câte o scrisoare de atenţionare prin care să le solicite să respecte legislaţia audiovizualului. "Să dăm o atenţionare la posturile care nu respectă, ca, în maxim o lună de zile, să intre în legalitate (...) Să avem o formă de presiune asupra lor, ca să se alinieze la prevederile legale", a spus vicepreşedintele CNA, Răsvan Popescu, cel care a propus transmiterea acestor scrisori de atenţionare.

Decizia a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de marţi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

Pe de altă parte, CNA nu a luat nicio decizie în cazul Naţional TV, care nu difuzează programe de ştiri cu o durată zilnică de peste 30 de minute, astfel încât nu se încadrează în prevederile legale privind interpretarea în limbajul mimico-gestual, după cum a explicat reprezentanta televiziunii, Nicoleta Popa, în şedinţa de marţi a Consiliului.

Totodată, CNA nu a luat pentru moment nicio decizie în cazul televiziunilor din teritoriu. În acest caz, Consiliul a monitorizat 186 de televiziuni, dintre care 71 respectă prevederile legale în privinţa limbajului mimico-gestual, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi.

Potrivit Legii audiovizualului, "persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, în funcţie de posibilităţile tehnologice".

"În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională: a) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; b) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora".

Totodată, serviciile de programe de televiziune cu acoperire locală trebuie să asigure accesul la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive.

Membrul CNA Lorand Turos a spus în şedinţa de marţi că aceste prevederi au fost incluse în Legea audiovizualului, printr-o modificare a acesteia făcută "pe genunchi".

"Eu sunt total înpotriva acestor lucruri, pentru că se impune o obligaţie către radiodifuzori, fără ca statul să compenseze ceva", a spus Lorand Turos, precizând că în România nici nu există suficient de mulţi interpreţi autorizaţi în acest sens. "Nu are cine să facă această traducere şi nu există resurse pentru aceste lucruri. Dacă cineva impune obligaţia, să asigure conform Directivei Europene şi resursele. Acest lucru s-a făcut pe ultima sută de metri, mă refer la modificarea legii pe genunchi. Trebuia o tranziţie de câţiva ani", a spus Lorand Turos.

Răsvan Popescu a explicat că, pentru respectarea legii în acest sens, "există şi varianta subtitrării". De asemenea, Popescu a spus că scrisorile de atenţionare transmise în acest caz de CNA nu reprezintă sancţiuni, ci doar o modalitate prin care CNA poate să înceapă să împingă lucrurile înainte.

"La nivel naţional, există 91 de specialişti în aşa ceva (interpretarea în limbajul mimico-gestual, n.r.)", a spus membrul CNA Radu Herjeu.

Pe de altă parte, Răsvan Popescu a spus că CNA ar putea să facă o scrisoare prin care să informeze Comisiile de Cultură ale Parlamentului privind problemele pe care le implică implementarea acestei prevederi legale. CNA nu a luat, însă, marţi o decizie în acest sens.