CNA: OTV, N24 şi B1TV - cele mai multe greşeli de folosire a limbii române

Au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) şi patru posturi de radio (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Guerrilla şi Europa FM).

O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Marina Rădulescu Sala şi Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de aceste posturi.

Astfel, s-a constatat că, în comparaţie cu ultima monitorizare, realizată în perioadele 20 martie - 20 aprilie 2009 şi 20 mai - 20 iunie 2009, posturile de televiziune şi radio au înregistrat un număr mai mic de greşeli din domeniul ortografiei şi al morfologiei.

"Aceste monitorizări reflectă o tendinţă de scădere a greşelilor. În primul rând ne bucură tendinţa de scădere a numărului de greşeli la posturile de ştiri la care se vorbeşte cel mai mult (...) Realitatea TV şi Antena 3 (...) Se înregistrează o scădere semnificativă şi la Kanal D. Posturile generaliste Antena 1 şi Pro TV merg umăr la umăr cu un număr aproximativ egal de greşeli. Ceea ce ne poate îngrijora este însă abundenţa erorilor de sintaxă, care traduc adesea idei neclare şi mesaje confuze. Persistă greşelile de pe crawl, neglijenţele de tehnoredactare, multe dintre acestea ar putea fi eliminate dacă s-ar parcurge monitorizările noastre măcar din curiozitate", a spus Răsvan Popescu, preşedintele CNA, marţi, într-o conferinţă de presă.

Potrivit monitorizării, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (92 de greşeli), N24 (89 de greşeli) şi B1 TV (83 de greşeli).

Ele sunt urmate de posturile Prima TV (64), TVR 1 (63), TVR 2 (61), Kanal D (58), Realitatea TV (55), Antena 3 (54), Antena 1 (52), Pro TV (50) şi TVR Cultural (23).

Pe de altă parte, în cazul radiourilor monitorizate, la Radio România Cultural s-au înregistrat 16 greşeli de folosire a limbii române, la Radio România Actualităţi - 15, la Radio Guerrilla - 11 şi la Europa FM - 11.

Rodica Zafiu, coordonatoare a cercetării, a spus că, deşi au continuat să existe "neglijenţe", "greşelile elementare şcolăreşti de ortografie s-au redus".

Două tipuri de abateri au rămas, totuşi, frecvente: greşelile de punctuaţie (în textele care apar pe ecran) şi dezacordurile şi omiterea prepoziţiei (gramaticalizate) "pe" în faţa pronumelui "care" cu funcţia de complement direct (în comunicarea orală, în vorbirea liberă).

Potrivit Rodicăi Zafiu, au continua să apară erori "frapante", care "stigmatizează" imediat pe cei care le folosesc, precum "ceolofan", deşi forma corectă este "celofan", "ghiuvetă", în loc de "chiuvetă", sau "servici", în loc de "serviciu".

Totodată, au fost identificate unele oscilaţii în formarea pluralului cu desinenţele "-e" sau "-uri", "-e" sau "-i", exemplele date fiind "esee", deşi corect se spune "eseuri", "găine", în loc de "găini".

Rodica Zafiu a mai spus că în luna monitorizată au fost constatate, "într-o premieră negativă", unele construcţii sintactice care ţin de registrul popular neîngrijit, precum "din cauza la bănci" (corect: "din cauza băncilor").

Totodată, au continuat să se întâlnească structuri calchiate din limba engleză: "omul e interesat în albină cel mai mult" (corect: "e interesat de albină") şi "sunt puţin depresat" (corect: "sunt puţin deprimat").

O altă greşeală este folosirea incorectă a sintagmei "ca şi" (se foloseşte doar pentru a exprima comparaţia) - "a lucrat ca şi director-adjunct".

Dintre greşelile de punctuaţie, cercetătorii care au realizat monitorizarea semnalează "eroarea elementară", întâlnită foarte des, a plasării virgulei între subiect şi predicat - de exemplu, "procesul europarlamentarului George Becali [,] începe".

Alte erori şi neglijenţe sunt cele care privesc formele verbale: "vroia să schimbe bolidul" (corect: "voia"), "două aspecte trebuiesc urmărite" (corect: "trebuie"), "să-l promovăm unde trebuieşte (corect: "trebuie").

Un fenomen în creştere pare a fi marcarea redundantă a cazului, fie prin repetarea desinenţei, fie prin folosirea prepoziţiei "a" şi a desinenţei: "lecturarea unor anumitor cărţi" (corect: "lecturarea anumitor cărţi", "are loc la iniţiativa a câţiva... a câtorva tineri" (corect: "la iniţiativa câtorva tineri").

Monitorizarea a urmărit doar greşelile prezentatorilor, redactorilor şi moderatorilor.

"Ei reprezintă posturile şi relaţia noastră este cu posturile de televiziune şi radio. Pe de altă parte, există şi moderatori care-şi corectează invitatul atunci când acesta greşeşte. Eu unul le-aş recomanda tuturor moderatorilor să facă asta atunci când se întâmplă o asemenea greşeală de limbă", a spus Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

Totuşi, el a precizat că, în context electoral, este bine ca publicul să-i cunoască pe candidaţi aşa cum sunt ei.

"Ei (candidaţii, n.r.) sunt taxaţi de electorat şi nu de CNA. Alegătorii trebuie să aibă în faţă nişte produse politice autentice şi nu nişte produse contrafăcute, îmbunătăţite în vreun fel de media. E complicat raportul cu invitaţii atunci când ei sunt oameni politici, pentru că trebuie ţinut cont că prima grijă este ca ei să fie cunoscuţi şi ulterior votaţi pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce nu sunt. Unii sunt, să zicem, agramaţi, nu neapărat candidaţii de acum, candidaţii la diferite alegeri. Ei trebuie cunoscuţi ca atare de electorat", a explicat Răsvan Popescu.

Monitorizarea modului în care este folosită limba română la posturile de televiziune şi radio ar putea continua şi în anul 2010, dacă CNA va primi fonduri de la bugetul de stat.

"Vom face tot ce depinde de noi pentru a obţine finanţarea acestui program şi pe anul care vine, în pofida constrângerilor economice (...) Solicitările noastre de buget sunt mai mari decât limitele pe care ni le-a trimis Ministerul Finanţelor (...) Nu e vorba de foarte mulţi bani. Anul acesta am avut un contract mai redus (cu Institutul "Iorgu Iordan", n.r.), de ordinul a 8.000 de euro, atâţia bani solicităm şi în 2010 pentru a menţine proiectul în aceiaşi parametri, trei monitorizări anual, câte o lună de zile, prin sondaj, în condiţii în care nu anunţăm posturile care vor fi aceste luni", a spus şeful CNA.