CNA s-a reunit marţi, într-o întâlnire care nu are regim public

Potrivit articolului 15 din Legea audiovizualului, şedinţele Consiliului sunt publice, cu excepţia cazului în care se propune preşedintele şi se alege vicepreşedintele. În ultimii ani, şedinţele publice ale CNA s-au desfăşurat, în general, marţea şi joia.

Până în momentul difuzării acestei ştiri nu a fost însă anunţat oficial dacă în întâlnirea de marţi a CNA - care se desfăşoară în sala de şedinţe a Consiliului - se va alege sau nu vicepreşedintele CNA.

La întâlnirea CNA de marţi participă toţi membrii Consiliului, respectiv Laura Georgescu, Răsvan Popescu, Lorand Turos, Viorel-Vasile Buda, Florin Gabrea, Monica Gubernat, Cristina Trepcea, Mihai Mălaimare, Narcisa Iorga, Valentin-Alexandru Jucan şi Christian Mititelu.

Surse au declarat, pentru MEDIAFAX, că este posibil totuşi ca alegerile pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA să nu aibă loc în întâlnirea de marţi a Consiliului, care ar avea mai mult un caracter "informal" şi în care membrii Consiliului ar discuta mai mult "chestiuni organizatorice". Potrivit altor surse, alegerile pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA ar urma să aibă loc miercuri, când membrii CNA ar urma să se întâlnească din nou cu uşile închise.

Pe 28 decembrie 2012, tot într-o şedinţă care nu a avut un regim public şi în care voturile membrilor au fost secrete, Laura Georgescu a fost aleasă preşedinte al CNA, iar Răsvan Popescu a fost desemnat vicepreşedinte interimar al CNA.

Pentru funcţia de preşedinte al CNA şi-a depus candidatura doar Laura Georgescu, iar pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA şi-au depus candidaturile Răsvan Popescu şi Lorand Turos.

Laura Georgescu a fost aleasă preşedinte al CNA cu nouă voturi "pentru" şi unul "împotrivă". Propunerea va fi trimisă Parlamentului spre validare. Dacă va fi validată de plenul Parlamentului, Laura Georgescu va fi prima femeie numită preşedinte al CNA.

Citeşte şi: Noua conducere CNA: Laura Georgescu - preşedinte, Răsvan Popescu - vicepreşedinte interimar

Laura Georgescu a fost numită membru titular în CNA, pentru un mandat de şase ani, de plenul reunit al Parlamentului, pe 30 octombrie. Laura Georgescu a fost propusă de Guvern în calitate de membru titular al CNA.

În ceea ce priveşte funcţia de vicepreşedinte, pe 28 decembrie, în urma celor trei tururi de vot, niciuna din cele două propuneri nu a întrunit numărul legal de voturi pentru a fi aprobată. În aceste condiţii, conform articolului 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNA, Răsvan Popescu a fost propus pentru exercitarea funcţiei de vicepreşedinte interimar. Cu 9 voturi "pentru" şi 1 vot "împotrivă", Răsvan Popescu a fost ales vicepreşedinte interimar pentru un mandat ce va fi exercitat până pe data de 15 ianuarie. În acest interval de timp, procedura va fi reluată, cu depunere de candidaturi pentru funcţia de vicepreşedinte CNA şi organizarea şedinţei de alegeri a acestuia, se arată pe site-ul CNA.

Răsvan Popescu şi Lorand Turos - care şi-au depus candidaturile pentru funcţia de vicepreşedinte al CNA - au fost numiţi membri titulari în Consiliu de plenul reunit al Parlamentului, pe 30 octombrie, în acelaşi timp cu Laura Georgescu.

Pentru Răsvan Popescu, care se numără printre cei mai longevivi membri ai Consiliului, şi Lorand Turos noul mandat înseamnă, de fapt, o continuare a activităţii lor în CNA.

Răsvan Popescu a fost propus pentru un nou mandat de membru titular în CNA de PSD. În ultimii cinci ani, Răsvan Popescu a fost preşedinte al CNA. Până în 2000, când şi-a început activitatea de membru CNA, Răsvan Popescu a lucrat ca jurnalist de presă scrisă şi radio BBC, redactor-şef la TVR şi purtător de cuvânt al Guvernului şi apoi al Preşedinţiei României.

Iniţial, Lorand Turos a fost numit ca membru al CNA în februarie 2012, în locul lui Attila Szasz, care şi-a dat demisia din Consiliu. Pe 30 octombrie, Lorand Turos a fost propus pentru un nou mandat de titular în Consiliu de către UDMR. Înainte de a lucra în CNA, Lorand Turos a lucrat în presa scrisă şi audiovizuală maghiară şi la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii.

Potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, "(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani. (2) În absenţa preşedintelui conducerea Consiliului este asigurată de vicepreşedinte. (3) Vicepreşedintele este ales prin vot secret de către Consiliu, în prezenţa a cel puţin 9 membri ai acestuia, pentru un mandat de 6 ani. (4) Dacă funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte devine vacantă, se procedează la alegerea, în condiţiile alin. (1) şi (3), a unui preşedinte, respectiv vicepreşedinte".

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare (ROF) al CNA, pentru funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului poate candida orice membru al Consiliului, numit în condiţiile legii. Conform ROF, alegerea candidatului/candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi/sau de vicepreşedinte al CNA se face prin vot secret, în condiţiile prevăzute de lege.

În cazul în care candidaţii nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru a fi aleşi în funcţia de preşedinte şi/sau în funcţia de vicepreşedinte, votul se poate relua de cel mult 3 ori. Dacă nici în acest caz nu se reuşeşte alegerea candidatului pentru funcţia de preşedinte şi/sau de vicepreşedinte, se declanşează o nouă procedură de alegere.

Consiliul Naţional al Audiovizualului are, în prezent, următoarea componenţă: Răsvan Popescu, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Florin Gabrea, Laura Corina Georgescu, Maria Monica Gubernat, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Christian Mititelu, Mihai Mălaimare şi Valentin-Alexandru Jucan.

Structura CNA s-a modificat pe 20 decembrie, când Răsvan Popescu, Ioan Onisei, Gelu Trandafir, Lorand Turos, Constantin Duţu, Mircea Deacă şi-au încheiat mandatele. Doar Răsvan Popescu şi Lorand Turos au rămas în componenţa noului Consiliu, cărora li s-au alăturat Vasile Buda, Monica Gubernat, Florin Gabrea şi Laura Georgescu.

Pe 30 octombrie, plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor i-a votat pe Viorel Vasile Buda (susţinut de PNL), Lorand Turos (UDMR), Maria Monica Gubernat (PSD), Răsvan Popescu (PSD), Florin Gabrea (Preşedinţie) şi Laura Corina Georgescu (Guvern) în calitate de membri titulari ai CNA. Aceştia vor avea un mandat cu o durată de şase ani.

În afară de cei şase membri ai CNA nou numiţi, din Consiliu mai fac parte Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Christian Mititelu, Mihai Mălaimare şi Valentin-Alexandru Jucan, ale căror mandate vor expira fie în 2014, fie în 2018.

Mai precis, Iorga, Trepcea, Mititelu şi Mălaimare au fost validaţi ca membri titulari ai CNA în octombrie 2008, de Parlament, fapt pentru care mandatele lor vor expira în 2014. Narcisa Iorga a fost propusă ca membru al CNA din partea Preşedinţiei, Mihai Mălaimare şi Christian Mititelu au fost propuşi de Guvern Tăriceanu, iar Cristina Trepcea - de Camera Deputaţilor (grupul PSD).

Pe de altă parte, Valentin-Alexandru Jucan a fost numit membru titular în CNA în februarie 2012. Jucan a fost propus pentru această funcţie de grupul parlamentar PDL din Senat, iar mandatul său va expira în 2018.

Consiliul Naţional al Audiovizualului este unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar. Consiliul se întruneşte, în mod curent, de două ori pe săptămână, în şedinţe publice şi este mandatat să monitorizeze radiodifuzorii şi să aplice sancţiuni în cazul în care constată încălcări ale reglementărilor în vigoare. Totodată, CNA eliberează licenţe audiovizuale.

Membrii Consiliului sunt garanţi ai interesului public şi nu reprezintă autoritatea care i-a propus. Durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani, iar numirea acestora se face eşalonat, în funcţie de expirarea mandatului. În cazul în care un loc în Consiliu devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de supleant până la expirarea mandatului iniţial de 6 ani.

Membrii Consiliului au funcţie de demnitate publică asimilată funcţiei de secretar de stat, potrivit articolului 12 din Legea audiovizualului.