CNA şi ARCA şi-au exprimat obiecţiile faţă de proiectul modificării Legii audiovizualului

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/ 2002 cu modificările şi completările ulterioare a fost depusă în februarie de vicepreşedinţii PDL Raluca Turcan şi Cezar Preda şi deputaţii PDL Doiniţa Chircu şi Brînduşa Novac.

La şedinţa Comisiei de cultură, arte şi mijloace de exprimare în masă au luat parte membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) Răsvan Popescu, preşedinte, Ioan Onisei, vicepreşedinte, Narcisa Iorga, Constantin Duţu, Gelu Trandafir, Attila Szasz, Christian Mititelu şi Cristina Trepcea. De asemenea, au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Culturii - secretarul de stat Vasile Timiş, Consiliului Român pentru Publicitate - Georgiana Grecu, director executiv, Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) - George Chiriţă, director executiv, precum şi ai posturilor de televizune Pro TV, Prima TV, Naţional TV, Antena 1 şi Kanal D.

Preşedintele Comisiei de cultură a Camerei, Raluca Turcan, a precizat că iniţiatorii acestui proiect de lege au considerat că ar trebui să intervină legislativ şi să aducă o serie de corecţii.

"Din păcate, ne confruntăm cu încălcări ale drepturilor individuale, ale unor articole din Constituţie şi încălcarea Legii audiovizualului, cu scăderea calităţii programelor TV", a spus Turcan.

Deputatul a mai precizat că în elaborarea proiectului de lege a fost preluat şi conţinut din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Potrivit Ralucăi Turcan, iniţiativa legislativă aduce o serie de reglementări pornind de la libertatea de exprimare, exprimarea pluralistă de idei şi opinii, pluralismul surselor de informare, informarea obiectivă prin prezentarea corectă a faptelor, protecţia interesului superior al minorului, protejarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi corespondenţei, dreptul la propria imagine, prezumţia de nevinovăţie şi protejarea dreptului la un proces echitabil, protejarea egalităţii drepturilor şi a egalităţii de şanse, nediscriminarea, protejarea şi promovarea culturii şi limbii române şi a culturii şi limbii minorităţilor naţionale, transmiterea comunicatelor oficiale şi informaţiilor autorităţilor publice cu privire la calamităţi naturale, starea de necesitate sau de urgenţă, transparenţa organizării funcţionării şi finanţării activităţii proprii.

Secretarul de stat Vasile Timiş a spus că Ministerul Culturii susţine promovarea acestei iniţiative, cu luarea în considerare a necesităţii compatibilităţii acesteia cu dispoziţiile directivelor europene.

Preşedintele CNA, Răsvan Popescu, a prezentat punctul de vedere al Consiliului, pe care l-a transmis de altfel în scris Parlamentului.

Astfel, el a semnalat în şedinţă că proiectul de modificare a Legii audiovizualului abrogă dispoziţii prin care se stabileau două atribuţii importante ale CNA: participarea la negocierile internaţionale cu privire la domeniul audiovizual şi dreptul de a emite avize consultative cu privire la toate proiectele de acte normative prin care se reglementează activităţi din domeniul audiovizual sau în legătură cu acesta.

CNA se opune anulării acestor două "atribuţii esenţiale ale domeniului său de competenţă" şi apreciază că prin desfiinţarea acestora Legea audiovizualului nu va respecta exigenţele Directivei serviciilor media audiovizuale.

Totodată, în răspunsul CNA, se arată că proiectul de modificare a Legii audiovizualului preia articole din legislaţia secundară în această materie, şi anume vechiul Cod de reglementare a conţinutului audiovizual (Decizia CNA nr. 187/2006). În momentul de faţă, această decizie este abrogată. Noul Cod al audiovizualului, în vigoare din 11 martie, a fost adoptat de CNA în consultare cu radiodifuzorii, organizaţiile media din societatea civilă şi Comisia Europeană, arată Consiliul.

"Apreciem că intenţia de a închide în textul legii detalii de reglementare va face dificilă adaptarea normelor juridice la realităţile de mâine", a mai spus Răsvan Popescu, propunând ca posibilă soluţie "reţinerea în textul legii numai a principiilor general valabile, aşa cum încă de la început această lege a fost structurată".

CNA mai semnalează că activitatea sa a fost apreciată într-un studiu al Comisiei europene privind independenţa şi eficienţa funcţiilor autorităţilor de reglementare, prezentat la începutul acestui an.

Membrul CNA Christian Mititelu a apreciat că, la modul general, "rolul presei este să testeze, să critice să pună întrebări, să ţină sub lupă pe cei aleşi în diversele foruri legislative ale ţării şi în special pe cei de la putere", iar rolul CNA este "să vegheze că acest lucru se face în limitele legii şi ale codurilor audiovizualului".

"În aplicarea legii şi a acestor norme, noi nu acţionăm mecanic, punem în balanţă două lucruri: eventualele încălcări ale reglementărilor, pe de-o parte, şi libertatea de exprimare, câştigată după 1989. (...) Prin înglobarea codului sau a unei bune părţi din cod în lege, dumneavoastră veţi ştirbi autonomia CNA, îngrădind dreptul nostru de a cântări", a spus Mititelu.

Narcisa Iorga a remarcat, în schimb, că actualul Cod al audiovizualului este o actualizare a celui din 2006, care "nu era decât o culegere de decizii adoptate de CNA de la momentul înfinţării sale, în 2002, şi până la acea dată din 2006". "Codul audiovizualului este într-adevăr o legislaţie secundară, dar nu cred că o includere a sa în legislaţia principală ar ştirbi cumva autoritatea CNA", a spus Iorga.

Raluca Turcan a răspuns membrilor CNA că "nimeni nu doreşte să ştirbească atribuţiile Consiliului", adăugând însă că s-a ajuns la concluzia că există derapaje grave în audiovizual, încălcări ale Legii şi Codului care "nu au fost sancţionate". "Nu suntem datori să facem nimic? Nu din perspectiva noastră ca oameni politici, ci din cea a oamenilor care folosesc aceste servicii", a spus Turcan.

Pe de altă parte, Răsvan Popescu a mai atras atenţia că în noul Cod al audiovizualului lucrurile sunt într-o formă mai bună decât ceea ce a fost preluat în din proiectul acestui cod în elaborarea iniţiativei legislative.

Directorul executiv al ARCA, George Chiriţă, a spus că asociaţia pe care o reprezintă subscrie la punctul de vedere al CNA, motivând de asemenea prin faptul că există un decalaj între noul Cod al audiovizualului şi ce s-a preluat în proiectul de lege din forma abrogată a codului.

El a mai apreciat că, în condiţiile mişcărilor care se produc pe piaţa audiovizualului şi ale necesităţii adaptării la aceste mişcări, ar fi util să se menţină capacitatea CNA de a face corecţiile necesare şi de a oferi flexibilitate pe zona unor reglementări secundare.

Raluca Turcan a luat din nou cuvântul pentru a preciza că nu crede că trebuie renunţat la cele două atribuţii ale Consiliului aduse în discuţie - participarea la negocierile internaţionale cu privire la domeniul audiovizual şi dreptul de a emite avize consultative cu privire la proiectele de acte normative. Ea mai precizat că propunerea legislativă de modificare a Legii audiovizualului a plecat de la un conţinut al codului care era în dezbatere în acel moment, însă "orice modificare pozitivă şi în acord cu directivele europene inclusă în actualul Cod va fi preluată cu inima deschisă în iniţiativa legislativă".

Discutarea pe articole a proiectului pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/ 2002, la Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, va avea loc miercuri, de la ora 10.00.