CNA va lua în discuţie proiectul lui Socaciu de interzicere în reclame a bunurilor din patrimoniu

„Nu am văzut încă proiectul. Nu ştim încă dacă este vorba de o modificare a Legii audiovizualului sau îşi propune să modifice Legea publicităţii. Aşteptăm să fim înştiinţaţi oficial de departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi apoi vom pune în discuţia Consiliului acest proiect, pentru a formula un punct de vedere„, a declarat, pentru MEDIAFAX, Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

CNA se va întruni în şedinţă publică după 1 ianuarie 2012.

Deputatul PSD Victor Socaciu a depus, la Parlament, o iniţiativă legislativă prin care se interzice folosirea în spoturile publicitare difuzate la radio şi tv a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, cum ar fi Ateneul Român, statuia poetului Mihai Eminescu sau vechi colinde.

Conform iniţiativei, depuse în ultima zi a sesiunii parlamentare, spoturile publicitare difuzate de posturile de radio şi televiziune trebuie să nu folosească bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional, mobil sau imaterial, aşa cum sunt definite în Legea 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil şi în Legea 86 din 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.

Iniţiativa legislativă a lui Socaciu vizează modificarea Legii audiovizualului, respectiv introducerea acestei condiţii între cele prevăzute la articolul 29 şi pe care trebuie să le respecte comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale.

În expunerea de motive, Victor Socaciu apreciază că elemente ale patrimoniului cultural sunt folosite în mod abuziv în spoturile publicitare, el dând drept exemplu clădirea Ateneului Român, statuia poetului Mihai Eminescu sau un vechi colind românesc. El susţine că interzicerea folosirii acestora în spoturile publicitare ar contribui la protejarea patrimoniului cultural naţional.

Conform legii 182 din 2000, patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală.

Legea 82 din 2008 defineşte patrimoniul cultural imaterial drept totalitatea practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoştinţelor, abilităţilor – împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele şi spaţiile culturale asociate acestora – pe care comunităţile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural.