"Coloana fără Sfârşit", a lui Brâncuşi, va fi supusă unui proces de igienizare

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, Ramona Evulescu, a declarat, joi, că municipalitatea va aloca fondurile necesare operaţiunilor respective, suma nefiind cunoscută deocamdată.

Primăria va organiza o licitaţie pentru a desemna o firmă care să dispună de soluţii speciale cu care să cureţe modulele de petele apărute în special toamna aceasta.

Şeful Direcţiei de Cultură a judeţului Gorj, Olimpia Bratu, a declarat, la rândul său, că a informat Ministerul Culturii şi Cultelor despre apariţia unor pete de culoare închisă în special pe modulul 10 din coloană. Conform acesteia, înlăturarea petelor apărute va presupune costuri pe care nu ştie cine le va suporta şi nici care va fi cuantumul acestora.

"Coloana fără Sfârşit" este expusă în parcul de la intrarea dinspre răsărit în municipiul Târgu Jiu, fiind parte a Ansamblului Monumental Calea Eroilor, realizat aici de Constantin Brâncuşi. Opera a fost realizată în 1938 şi a fost supusă unui lung proces de restaurare între anii 1996 şi 2000.

Arhitectul Iulian Cămui, expert acreditat de Ministerul Culturii în restaurarea obiectelor de artă şi patrimoniu, monitorizează permanent felul în care se comportă operele brâncuşiene de la Târgu Jiu la intemperiile naturii. Acesta afirmă că petele apărute acum, în special cele de la modulul 10, reprezintă o oxidare a cuprului folosit în perioada de restaurare pentru completarea suprafeţei fiecărui modul.

"Unele module au avut greşeli din turnare şi suprafaţa exterioară a fost completată în timpul restaurării, fiind alămită. Chituirea respectivă probabil a oxidat acum şi a generat aceste pete, presupun eu. Fiecare modul are o carte tehnică în care sunt incluse operaţiunile ce s-au executat la el şi cine are acea carte poate să lămurească lucrurile", a menţionat Cămui.

Restaurarea "Coloanei fără Sfârşit" şi a celorlalte opere brâncuşiene de la Târgu Jiu, respectiv "Masa Tăcerii", "Aleea Scaunelor" şi "Poarta Sărutului", s-a făcut sub conducerea unei fundaţii coordonate de brâncuşologul Radu Varia.

Lucrările de restaurare au costat circa două milioane de dolari, fondurile provenind de la Banca Mondială în cadrul unui împrumut oferit Ministerului Culturii şi Cultelor.