Comasarea instituţiilor culturale constănţene a dus la desfiinţarea Operei din Constanţa

În şedinţa de joi a Consiliului Judeţean Constanţa au fost aprobate mai multe proiecte de hotărâre care vizează comasarea unor instituţii de cultură şi modificarea organigramei CJ Constanţa.

"Ca preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa nu sunt de acord cu aceste măsuri, respectiv Ordonanţa 63 (Ordonanţa de Urgenţă nr. 63/2010, prin care se impune unităţilor administrativ-teritoriale reducerea numărului de angajaţi bugetari, n.r.), a Guvernului PDL- Boc - Băsescu, şi nu sunt de acord pentru că este făcută în devălmăşie. Ni s-a comunicat că dintr-un număr de 1.021 de posturi de la Consiliul Judeţean, care înseamnă CJC, Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, Direcţia de Pază şi celelalte 11 instituţii de cultură, să rămână 668 de posturi. Am tăiat de la toate instituţiile, inclusiv de la Consiliul Judeţean, unde din 361 de angajaţi au plecat 161, mai rămân 200, iar de la celelalte 11 instituţii am comasat şi rămân cinci, dintre care două independente, Biblioteca şi Delfinariul, şi celelalte trei care comasează restul instituţiilor, în ideea de a eficientiza administrativul şi economicul fostelor instituţii şi de a crea mai multe posturi pentru artişti", a declarat Nicuşor Constantinescu.

Această decizie nu a fost agreată de mai mulţi angajaţi ai Operei din Constanţa care au asistat la şedinţa de CJC şi au încercat să-i convingă pe consilieri să nu desfiinţeze această instituţie, care nu-şi va mai găsi locul în noua structură.

"Prin această decizie, prin absorţia teatrelor, s-a făcut o mare eroare, s-a lovit într-un singur segment, artiştii lirici. Eram de acord să stăm pe salarii reduse, dar să nu se desfiinţeze această instituţie", a declarat fostul director al Teatrului de Operă şi Balet Oleg Danovski, Daniela Vlădescu.

La rândul său, fostul director-adjunct al instituţiei, Constantin Axinte, a afirmat că ar fi fost mai bine să fie păstrat un nucleu al Operei în noua structură a instituţiilor comasate decât să se desfiinţeze.

"Ar fi fost mai bine să păstrăm nişte nuclee, care, la un moment dat, peste un an sau doi, când s-or îndrepta problemele economice, să avem de unde creşte din nou", a spus Constantin Axinte.

La rândul său, Stela Sârbu, solistă la Opera Constanţa, susţine că în instituţie lucrau 35 de oameni în cor şi 15 solişti, toţi cu salarii foarte mici şi că s-ar fi putut încerca păstrarea acestora.

Nicuşor Constantinescu le-a explicat acestora că nu are ce face, este o decizie pe care nu ar fi vrut să o ia, dar este obligat de Ordonanţa 63 şi a promis că Opera ar putea fi reînfiinţată atunci când situaţia economică o va permite.

Astfel, consilierii judeţeni au aprobat în şedinţa de joi ca Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski, Teatrul de Copii şi Tineret Constanţa, Direcţia Judeţeană a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor Constanţa să fie comasate în cadrul Teatrului de Stat Constanţa. În noua organigramă, Teatrul de Stat Constanţa va avea următoarele structuri: secţia Dramă, Comedie şi Spectacole Muzicale, constituită din personalul restructurat al Teatrului de Stat şi al Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski - 158 angajaţi; secţia Copii şi Tineret, constituită din personalul restructurat al Teatrului de Copii şi Tineret Constanţa - 24 angajaţi; secţia Distribuţie şi Exploatarea Filmelor Constanţa - 7 angajaţi, serviciul producţie - 18 angajaţi; sectorul economic-administrativ constituit din personalul restructurat al celor trei instituţii de spectacole însumând 18 angajaţi.

De asemenea, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa absoarbe Muzeul de Artă Constanţa şi va avea 77 de posturi faţă de 155, iar conducerea va fi asigurată de un director general şi un director economic. Totodată, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Constanţa absoarbe Universitatea Populară Constanţa şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Constanţa. Noua structură va avea 22 de posturi din 64.