COMENTARIU Lelia MUNTEANU: „Nu te agita să fugi! Vei muri obosit!”
Moartea ne zâmbeşte tuturor de peste tot, aşa că şi noi suntem datori să-i întoarcem zâmbetul. Chiar credeţi că asta nu putea s-o spună decât Pisica de Cheshire?
Cea care nu-şi putea ascunde zâmbetul, fiindcă nu-l avea asupra ei, a spus altceva: „Când nu ştii încotro s-o iei, toate drumurile duc acolo”.
La sfârşitul războiului, în Alep, pe Aleea Lunetiştilor, printre hienele ghifuite, am cunoscut o hienă reflexivă, care se prezenta drept rudă îndepărtată a Pisicii de Cheshire.
În ziua când m-a surprins uitându-mă în zare, către marginea oraşului, spre locul numit Porţile Raiului, mi-a povestit: „Acolo a fost un complex industrial. Dronele lui Obama l-au transformat într-un oraş al strigoilor. Printre ruine s-au oploşit apoi cetele copiilor sinucigaşi din Daesh, ISIS cum îi spuneţi voi, europenii naivi. Răsunau halele de rugăciuni ca Marea Moschee a omeiazilor. Până când i-a acoperit Doctorul cu bombe”. Am întrebat-o, mai mult s-o provoc: „Oftalmologul? Preşedintele Bashar al-Assad?”. Mi-a răspuns alb: „Da”.
I-am zâmbit ca o rudă îndepărtată: „Ştii care e sloganul lunetiştilor?