Comisia de Etică a TVR: Difuzarea casetei cu Remeş, în acord cu interesul public

Concluziile Comisiei de Etică şi Arbitraj în cazul difuzării materialului filmat cu camera ascunsă, în care sunt prezenţi Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, au fost postate luni pe site-ul TVR, ca urmare a întrunirii de vineri, 19 octombrie.

Membrii Comisiei - Cristina Andrei, Ioana Dumitrescu, Sorin Hobana, Claudiu Lucaci, Horia Gruşcă, Mihai Rădulescu, Tudor Călin Zarojanu - s-au bazat pe: sesizările lui Marius Zamfir, reporter, şi Alexandru Sassu, preşedinte-director general al SRTv, jurnalele TVR din datele de 10 şi 11 octombrie, materialul brut pus la dispoziţie de Direcţia Ştiri, informaţiile rezultate din audierile Ioanei Andruţa - editor montaj, lui Alexandru Costache - reporter, producătorului Anamaria Panait şi a lui Alexandru Sassu.

Totodată, au fost luate în discuţie şi interviurile şi declaraţiile din presă referitoare la subiect ale Rodicăi Culcer, directorul Direcţiei Ştiri.

Comisia de Etică a TVR consideră că, din punctul de vedere al relevanţei conţinutului, al personajelor prezentate şi al faptelor puse în discuţie, materialul - provenit din surse neprecizate, dar asumate ca fiind credibile de către reporterul TVR - este de cert interes public, ceea ce înseamnă că difuzarea sa era justificată, cu condiţia respectării exigenţelor profesionale stabilite prin Statutul ziaristului din SRTv.

Totuşi, Comisia consideră că difuzarea imaginilor ar fi trebuit însoţită obligatoriu de precizarea faptului că TVR nu poate garanta autenticitatea materialului ajuns în posesia sa, că nu îşi asumă felul în care a fost montat acesta şi că nu poate certifica corectitudinea subtitrajelor şi a celorlalte înscrisuri, întrucât toate acestea nu-i aparţin.

"Neîndeplinirea acestor precauţii elementare contravine articolului 11, alineatul 3, din Statutul ziaristului: În cazul în care informaţia provine din surse confidenţiale sau din surse a căror credibilitate nu este suficient verificată, ziaristul va menţiona explicit acest fapt înlăuntrul mesajului său publicistic", se arată în raportul Comisiei.

Comisia apreciază că postarea, de către TVR, a titlului "flagrant", prezent pe toată durata selecţiei de patru minute difuzată în Jurnalul din 10 octombrie, este "incorectă" din punct de vedere al semnificaţiei juridice şi de natură să inducă telespectatorilor certitudinea săvârşirii unei infracţiuni.

"Folosirea în context a acestui titlu - decisă, potrivit reporterului Alexandru Costache, de către editorul Radu Gafta - intră sub incidenţa articolului 39 din Statutul ziaristului: Ziaristul nu va permite ca între titlurile, anunţurile şi promoţionările mesajelor, ştirilor şi emisiunilor elaborate de el şi conţinutul acestora să se stabilească o contradicţie ce ar distorsiona percepţiile şi aşteptările telespectatorilor", se mai arată în raport.

În ciuda concluziei de mai sus, membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte eventuala încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, reglementată în articolul 8 din Statutul ziaristului (trei voturi pentru, trei abţineri şi un vot împotrivă).

Comisia consideră că nu a fost încălcat dreptul la imagine al celor prezentaţi în materialul filmat, aşa cum este acesta reglementat în articolul 19 din Statutul ziaristului: "Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a respecta dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, şi dreptul la imagine al cetăţeanului. Statutul de persoană publică, precum şi funcţiile care presupun un impact public, justifică, în condiţiile legii, o investigaţie jurnalistică extinsă şi în sfera vieţii private a celor în cauză, dacă faptele lor afectează viaţa cetăţeanului".

Comisia nu a identificat în probele aflate la dispoziţia sa elemente care să susţină ideea că imaginile ar fi fost obţinute de către TVR prin mijloace imorale sau ilegale, fapte interzise în articolul 14, alineatul 1 din Statutul ziaristului.

În acelaşi timp, deşi a constatat încălcarea "evidentă", în litera sa, a articolului 14, alineatul 2 din Statut: (Ziaristul nu va folosi materiale filmate cu camera ascunsă, înregistrări ale convorbirilor private etc., fără acordul prealabil al persoanei în cauză), Comisia atrage atenţia că norma internă, extrem de restrictivă, nu ţine seama de excepţiile prevăzute în "Legea audiovizualului" după modelul european consacrat (interesul justificat pentru public), situaţie care a fost semnalată precedentelor conduceri ale TVR.

În consecinţă, în conformitate cu articolul 52 din Statutul ziaristului şi articolul 9, aliniatul 13, din "Regulamentul său de organizare şi funcţionare al Comisiei de Etică şi Arbitraj", s-a decis să se solicite Consiliului de Administraţie să se pronunţe asupra aplicabilităţii articolului 14, în forma actuală, în acest caz.

Având în vedere controversele apărute privind oportunitatea informării conducerii TVR despre intenţia Direcţiei Ştiri de a difuza un material susceptibil de a fi probă penală, provenit dintr-o sursă confidenţială, Comisia apreciază că o consultare prealabilă ar fi fost un gest necesar, date fiind posibilele implicaţii, inclusiv juridice, ale publicării unui astfel de subiect . Potrivit articolului 14, alineatul 3, din Legea 41/1994, răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii, realizatorului de emisiuni sau de programe, autorului, precum şi serviciului public de televiziune.

"Totodată, dialogul Direcţiei Ştiri cu conducerea TVR (reunită la acea oră în Comitet Director) ar fi oferit posibilitatea găsirii celei mai avantajoase formule de difuzare pentru televiziunea publică, eventual într-o ediţie specială extinsă, care să permită prezentarea integrală şi fără intervenţii a materialului, urmată de comentarea acestuia de către invitaţi avizaţi (jurişti, ziarişti, politicieni, ş.a.)", se arată în raport.

Referitor la nota internă trimisă de preşedintele - director general către directorul Direcţiei Ştiri şi interpretată de Rodica Culcer "drept o formă de cenzură", Comisia consideră că atât conţinutul mesajului, similar Comunicatului public, cât şi modalitatea de adresare, se înscriu în limitele comunicării ierarhice descrise în articolul 22, alineatul 2 din Statutul ziaristului: ...(Ziaristul) nu va considera drept cenzură opinia şi recomandarea superiorilor săi ierarhici, în cazul în care aceste recomandări şi opinii au un caracter profesional şi acestea nu aduc atingere libertăţii de informare sau libertăţii de expresie a cetăţeanului".

Comisia atrage atenţia că, deşi directorul Direcţiei Ştiri a anunţat în Jurnalul din data de 11 octombrie că nu poate continua difuzarea părţii a doua a materialului pentru că acest lucru a fost împiedicat pe cale ierarhică, imaginile "interzise" au fost folosite ca ilustraţie pentru subiecte din aceeaşi emisiune.

"Prezenţa doamnei Rodica Culcer la Jurnalul din 11 octombrie, cu scopul de a da public o replică notei interne care i-a fost adresată de Preşedintele-Director General reprezintă, din punctul de vedere al Comisiei de Etică şi Arbitraj, o încălcare a articolului 15 din Statutul ziaristului": Ziaristul din televiziunea publică îşi construieşte imaginea şi îşi dobândeşte prestigiul prin calităţile sale profesionale şi nu prin abuz de drept. El nu va folosi calitatea pe care o deţine şi accesul la antenă pentru soluţionarea unor probleme personale.

În acelaşi timp, Comisia de Etică consideră că nemulţumirile şi acuzaţiile exprimate de directorul Direcţiei Ştiri pe TVR 1, ca şi conţinutul declaraţiilor şi al interviurilor ulterioare acordate unor agenţii de ştiri, posturi de radio şi de televiziune, sunt "în contradicţie" cu obligaţiile stipulate în articolul 26, alineatul 2 din Statutul ziaristului: (Ziaristul) nu va aduce critici şi nu va comenta public deciziile superiorilor săi înainte de a fi uzat de toate drepturile de care beneficiază înlăuntrul Societăţii, prin acest Statut şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Societăţii.

"Cele mai recente declaraţii din presă ale doamnei Rodica Culcer, în care sugerează că membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj ar avea ceva „de ascuns" şi pretinde "audierea publică" a domniei sale, dovedesc o dată în plus ignorarea "Statutului ziaristului" şi desconsiderarea Comisiei, şi pun sub semnul întrebării dorinţa responsabilului Direcţiei Ştiri de a clarifica acest caz. ", se mai arată în raport.

Potrivit Comisiei, este "cel puţin nepotrivit" ca Rodica Culcer să-i suspecteze de lipsă de "curaj" pe membrii unui organism statutar cu care "a evitat sistematic" să se întâlnească, deşi a primit "peste zece invitaţii la dialog în acest an, multe dintre ele confirmate, apoi declinate fără explicaţii în ultima clipă, aşa cum s-a întâmplat şi în ziua de 18 octombrie".

"Amintim că tergiversarea de către doamna Culcer a prezentării punctului de vedere în cercetarea disciplinară iniţiată împotriva sa de către fosta conducere a TVR a determinat Comisia de Etică să-i accepte cererea de a-şi formula în scris poziţia faţă de faptele imputate. Redactarea a durat o săptămână iar consecinţa a fost depăşirea termenului legal de soluţionare şi închiderea de către Serviciul Juridic a dosarului de sancţionare a Directorului Direcţiei Ştiri. Astfel, utilizarea corespondenţei a fost o excepţie şi nu regula", se mai arată în raport.

"Având în vedere neadevărurile declarate public de doamna Culcer şi în spiritul unei corecte informări, precizăm că domnia sa nu a răspuns la niciuna din celelalte întrebări adresate în scris de Comisia de Etică în cazurile în care a fost implicată, inclusiv în cel în care a fost acuzată de cenzură de către unul dintre corespondenţii Direcţiei Ştiri, autorul unui reportaj pe o temă de interes public. De altfel, toate aceste situaţii sunt consemnate în concluziile şedinţelor, postate pe site-ul Comisiei. Pornind de la cele descrise mai sus şi pentru a se evita repetarea precedentelor create de doamna Rodica Culcer, Comisia de Etică şi Arbitraj a decis să solicite Consiliului de Administraţie clarificarea condiţiilor în care ziariştii din TVR răspund solicitărilor Comisiei", se spune în raportul Comisiei de Etică.

Comisia de Etică şi Arbitraj atrage atenţia şi asupra faptului că sunt tot mai frecvente cazurile în care buna-credinţă profesională a jurnaliştilor şi dorinţa lor legitimă de a servi interesul public sunt speculate de cei care se folosesc de presă pentru transmiterea în interes propriu sau de grup a unor informaţii confidenţiale din punct de vedere legal.

În consens cu Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă, Comisia recomandă ziariştilor din TVR ca difuzarea materialelor primite pe surse să fie făcută cu precauţiile de rigoare, astfel încât credibilitatea televiziunii publice să nu fie afectată.