Comisia Etică a TVR: Decizia lui Tănase de a întrerupe "Moştenirea clandestină", excesivă şi hazardată

Concluziile Comisiei de Etică şi Arbitraj privind acuzaţiile de cenzură în cazul documentarului "Moştenirea Clandestină" au fost publicate, miercuri, pe pagina de internet a Societăţii Române de Televiziune (SRTv).

Comisia a analizat sesizarea Monicăi Ghiurco, jurnalist senior în cadrul Direcţiei Ştiri, care a considerat că decizia directorului general interimar al SRTv, din 7 februarie, de a întrerupe difuzarea pe canalul TVR Moldova a unui episod din "Moştenirea clandestină" reprezintă un "act de cenzură".

De asemenea, comisia i-a audiat în acest caz pe Stelian Tănase şi pe Irina Radu, coordonator cu atribuţii de director programe.

După analizarea tuturor elementelor, membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj au ajuns, cu 6 voturi "pentru" (Horia Gruşcă - preşedinte, Gabriel Geamănu, Sorin Hobana, Ioana Mureşan, Bogdan Tomulică, Ruxandra Ţuchel) şi o abţinere (Gabriela Avram) la concluzia că, în ciuda faptului că Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF) al SRTV include cenzura pe lista faptelor "deosebit de grave, care pot conduce la concedierea imediată a salariatului", prevederile care ar fi trebuit să ajute la identificarea şi dovedirea unui presupus act de cenzură fie lipsesc, fie sunt vagi, neconcordante sau chiar contradictorii.

Totuşi, Comisia de Etică şi Arbitraj din TVR consideră gestul făcut de Stelian Tănase "de o gravitate incontestabilă".

"Dincolo de inadvertenţele din regulamente privind definirea cenzurii, există suficiente elemente care arată că decizia de întrerupere a difuzării unui episod din documentarul «Moştenirea clandestină» pe TVR Moldova, din alte motive decât cele tehnice sau de forţă majoră, a fost una excesivă, hazardată şi, prin scandalul creat, dăunătoare pentru imaginea televiziunii publice", spune Comisia de Etică şi Arbitraj.

Comisia mai spune că, "contrar celor susţinute de directorul general interimar, episodul 9 din «Moştenirea clandestină», programat pentru difuzare pe 7 februarie a.c. pe TVR (Moldova), îndeplinea condiţiile prevăzute de normele interne, având fişa de emisie aprobată de producătorul executiv al canalului TVR Internaţional încă din data de 4 februarie".

Totodată, Comisia spune că decizia de eliminare a documentarului "Moştenirea clandestină" din programele SRTV, invocată ca justificare a întreruperii difuzării programului pe 7 februarie pe TVR Moldova, "a avut un caracter arbitrar, fiind bazată pe considerente mai degrabă subiective decât pe argumente profesionale temeinice".

"Fără a absolutiza evaluările juriului Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România, este greu de crezut că un program premiat de această organizaţie profesională cu doar câteva luni în urmă nu întruneşte standardele calitative ale conducerii SRTv. În ceea ce priveşte criteriul relativ al «oportunităţii» - adică al gradului de adecvare al unui subiect/material într-un anumit moment -, este nefiresc ca, la 25 de ani de la căderea regimului Ceauşescu, un produs jurnalistic care abordează aspecte controversate ale politicii externe din perioada comunistă să fie considerat inadecvat", mai spune Comisia de Etică şi Arbitraj din TVR.

Comisia precizează că observaţia lui Stelian Tănase privind documentarea insuficientă a realizatoarei filmului, Monica Ghiurco, în privinţa subiectului abordat "este plauzibilă, dar are un caracter general". "În lipsa unor indicii concrete privind prezentarea de informaţii eronate, a invocării unor documente false sau a mistificării unor evenimente - situaţii care ar fi obligat, potrivit normelor deontologice, la rectificările cuvenite -, producţia nu încalcă «Statutul ziaristului din SRTv». De altfel, nici pe adresa comisiei de etică, nici pe adresa C.N.A. - după ştiinţa noastră, nu au existat sesizări privind încălcarea eticii jurnalistice în toată perioada difuzării serialului", mai spune Comisia de Etică.

Potrivit Comisiei, "cu atât mai surpinzătoare este acuzaţia extrem de gravă, reluată şi în exprimările publice ale domnului Stelian Tănase, potrivit căreia, prin promovarea (în episodul difuzat în 7 februarie pe TVR Moldova, n.r.) teoriilor «controversatului» istoric american Larry L. Watts, documentarul se face vinovat de «propagandă comunistă»".

"Calificate de majoritatea criticilor avizaţi ca fiind «incitante», teoriile şi comentariile autorului american referitoare la câteva momente particulare ale relaţiei României cu fosta URSS sau cu celelalte state din blocul sovietic sunt discutabile, dar nu pot fi interpretate în niciun caz ca făcând apologia lui Nicolae Ceauşescu, a regimului pe care acesta l-a condus sau ca o pledoarie ideologică (...) Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că subiectele tratate în documentar beneficiază şi de comentariile altor istorici sau specialişti în domeniu, români şi străini. În aceste condiţii, reacţia vehementă, disproporţionată a directorului general interimar faţă de mediatizarea unor idei care, oricât ar fi de provocatoare sau nepopulare, se înscriu în limitele libertăţii de exprimare şi - în lipsa unor dovezi contrare convingătoare - ale comentariului onest, riscă să devină o formă de negare a dreptului la opinie", mai spune Comisia de Etică din TVR.

Potrivit Comisiei, documentarul este un gen jurnalistic eminamente comentativ, ceea ce înseamnă că, pornind de la fapte şi evenimente reale, comunică anumite idei, a căror selecţie aparţine autorului.

"Departe de a încuraja polemica de idei, directorul general interimar a acuzat public documentarul că ar contraveni Legii siguranţei naţionale - o aserţiune pe cât de alarmantă, pe atât de superficială din punct de vedere al referinţei legale", spune Comisia de Etică.

În ceea ce priveşte critica lui Stelian Tănase legată de numărul nejustificat de mare de programări de care ar fi beneficiat serialul "Moştenirea clandestină", Comisia de Etică spune că este "aparent îndreptăţită", dar "nu poate fi un argument suplimentar în favoarea întreruperii difuzării serialului".

"Dimpotrivă, continuarea producţiei pare să fi fost o decizie editorială raţională, care a avut în vedere performanţa evidenţiată de indicii de audienţă ai documentarului în comparaţie cu alte emisiuni ale TVR. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că numărul relativ mare de difuzări include nu una, ci zece producţii (episoade) cu subiecte distincte. În plus, este firesc ca o evaluare corectă a numărului de difuzări să ţină cont de faptul că, în cei aproape trei ani de producţie, episoadele documentarului au fost difuzate, cu reluările aferente, pe trei canale diferite - TVR 1, TVR - Moldova şi TVR Internaţional -, fiecare dintre acestea având un public specific, aflat pe fusuri orare diferite", mai spune Comisia de Etică.

Având în vedere "uşurinţa cu care s-a decis şi s-a pus în practică decizia de întrerupere a unei emisiuni pe unul din canalele postului public", Comisia de Etică spune că este obligatorie o reanalizare a procedurilor prin care să se stabilească clar competenţele, responsabilităţile şi un mod de acţiune şi comunicare unitar pentru cazurile în care s-ar putea solicita întreruperea unui program, ca şi definirea situaţiilor în care acest lucru este permis.

De asemenea, Comisia precizează că interpretarea diferită pe care o au realizatorii de emisiuni, responsabilii de structuri editoriale şi conducerea TVR referitor la "controlul ierarhic redacţional" şi "cenzură" face necesară clarificarea acestor concepte în regulamentele interne şi corelarea lor cu prevederile specifice din "Statutul ziaristului din SRTv" şi responsabilităţile aferente fişelor de post, până la cel mai înalt nivel managerial.

Totodată, Comisia Etică spune că "expresia «politică editorială», menţionată în mod insistent de directorul general interimar ca fiind responsabilitatea majoră asociată funcţiei deţinute, nu se regăseşte în niciunul din documentele interne ale TVR aflate la dispoziţia comisiei". "Invocarea unui termen abstract, neexplicat în nici un fel jurnaliştilor cărora ar trebui să le fie ghid în activitatea profesională, creează confuzie şi poate naşte conflicte de genul celui analizat. Pentru evitarea unor astfel de situaţii, este necesară - pe lângă consacrarea, definirea şi mediatizarea instituţională a unei «politici editoriale» aflate, eventual, în sarcina exclusivă a directorului general - precizarea raportului dintre aceasta şi «strategia editorială» - document aprobat, potrivit legii, de Consiliul de Administraţie al SRTv", mai spune Comisia de Etică.

Pe de altă parte, Comisia de Etică şi Arbitraj a analizat şi sesizarea jurnalistei Monica Ghiurco, care consideră că criticile formulate de Stelian Tănase în conferinţa de presă din data de 24 februarie la adresa emisiunii "Moştenirea clandestină" îi lezează "reputaţia şi drepturile profesionale" şi îi pun la îndoială "buna-credinţă profesională".

În acest caz, membrii Comisiei de Etică au ajuns, cu 5 voturi "pentru" şi două "abţineri" (Gabriela Avram şi Bogdan Tomulică), la concluzia că "imaginea TVR va rămâne afectată substanţial de scandalul public creat prin decizii manageriale discutabile şi întreţinut prin declaraţii publice cel puţin imprudente".

"Este evident că acuzaţiile formulate public de directorul general interimar în cazul documentarului «Moştenirea clandestină» se răsfrâng implicit şi asupra autorului acestuia. Prin acreditarea publică a ideii că doamna Monica Ghiurco, a fost - în mod conştient sau nu - participantă la o activitate presupus ilegală, materializată într-un produs jurnalistic, se aduce o gravă atingere reputaţiei profesionale a jurnalistei, fiindu-i puse la îndoială discernământul şi buna-credinţă", spune Comisia de Etică.

De asemenea, Comisia spune că a constatat cu îngrijorare că, pe lângă criticile şi interpretările formulate public în cazul documentarului "Moştenirea clandestină", Stelian Tănase a fost citat în presă în ultima perioadă "exprimându-şi, pe lângă păreri pertinente despre cauzele care au adus în criză televiziunea publică, şi o serie de afirmaţii profund negative cu caracter generalizator - unele fără bază reală, tendenţioase sau chiar jignitoare - la adresa angajaţilor instituţiei pe care o conduce".

"Considerăm că astfel de afirmaţii, care contravin regulamentelor din TVR menţionate anterior, nu au nimic în comun cu invocatul spirit managerial promovat de BBC (invocat de numeroase ori de Stelian Tănase ca exemplu de urmat de către TVR, n.r.). În plus, ele nu fac decât să contribuie la perpetuarea unei imagini deformate a TVR, creată şi promovată inclusiv de către unii din politicienii pe care domnul Stelian Tănase i-a identificat, pe drept, ca aflându-se la originea situaţiei grave în care a ajuns televiziunea publică", mai spune Comisia Etică a TVR.

Pe de altă parte, având în vedere subiectele sesizărilor, poziţia managerială ocupată de persoana implicată, precum şi faptul că problema a devenit subiect de presă, ajungând inclusiv în dezbaterea Consiliului Naţional al Audiovizualului, Comisia de Etică şi Arbitraj a constatat că sunt întrunite condiţiile unui caz de interes major prevăzute în articolul 47 din Statutul ziaristului din SRTv , ceea ce justifică înaintarea prezentelor concluzii Consiliului de Administraţie al TVR.