Comisia Europeană a cerut României clarificări privind distribuţia televiziunilor pornografice

Potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) de marţi, Comisia Europeană a introdus în sistemul EU Pilot o solicitare de informaţii referitoare la compatibilitatea legislaţiei interne cu prevederile Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale.

Solicitarea vizează implementarea regulilor privind protecţia minorilor în România şi libera circulaţie a serviciilor de programe. Comisia Europeană a solicitat clarificări în privinţa legislaţiei din România privind modul în care serviciile media audiovizuale licenţiate în alte state membre şi marcate 18 + (programe pentru adulţi) pot fi distribuite pe teritoriul României în anumite condiţii (acces condiţionat sau într-un anumit interval de timp), în acord cu Directiva Serviciilor Media Audiovizuale.

Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, atât în cadrul serviciilor media liniare, cât şi în cele nelineare, România asigură pe deplin libertatea de recepţie şi cea de retransmisie a oricăror servicii aflate sub jurisdicţia altor state membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru serviciile de programe tematice pornografice.

Potrivit articolului 27 din Decizia 220/2011 şi articolului 17 din Decizia 320/2012, distribuitorilor de servicii le revine o singură obligaţie: asigurarea unor mijloace tehnice de protecţie a minorilor adaptate tipului de platformă de distribuţie.

Astfel, distribuitorii de servicii pot încheia relaţii contractuale cu orice furnizor de servicii, radiodifuzor ori alt distribuitor de servicii, în vederea includerii în ofertă a serviciilor de programe de televiziune (lineare) ori a serviciilor de tip video on demand (nelineare, la cerere), inclusiv servicii tematice de tip programe 18 +, difuzate legal (televiziuni care au o licenţă dintr-un alt stat membru, în condiţiile în care în România nu pot fi licenţiate televiziuni cu conţinut pornografic, n.r.).

Potrivit CNA, distribuitorii de servicii nu au responsabilităţi editoriale pentru serviciile de programe puse la dispoziţia clienţilor în cadrul ofertei comercializate. Fac excepţie propriile servicii de programe audiovizuale pe care aceştia le editează şi le includ în oferta comercială, în calitate fie de radiodifuzor, dacă serviciul de programe este de tip linear (serviciu de televiziune), fie în calitate de furnizor de servicii, dacă serviciul de programe este de tip nelinear (video on demand).

Distribuitorii de servicii nu au nicio obligaţie de monitorizare/ supraveghere a niciunei categorii de servicii de programe retransmise, nici a televiziunilor 18 +. Prin urmare, serviciile de programe 18 + nu sunt supuse unei examinări suplimentare.

Conform datelor înregistrate la CNA, în România sunt retransmise 18 televiziuni cu programe pentru adulţi, între care şi Super One.

În cazul acestei televiziuni, CNA a primit o sesizare din partea autorităţii de reglementare în audiovizual din Slovacia. Conform informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi a CNA, un telespectator din Slovacia a reclamat la autoritatea de reglementare în audiovizual din această ţară că are acces în permanenţă, nerestricţionat, la programele Super One. Reprezentanţii CNA au spus însă că această televiziune este licenţiată în Olanda, nu în România, aşa cum greşit a înţeles autoritatea de reglementare în audiovizual din Slovacia.

Pe de altă parte, potrivit discuţiilor purtate în şedinţa CNA de marţi, în cazul televiziunilor licenţiate în alt stat membru decât România, Consiliul transmite reclamaţiile primite de la telespectatori către autorităţile de reglementare sub a căror jurisdicţie se află respectivele servicii de programe. Prin reciprocitate, CNA primeşte reclamaţii înaintate de autorităţile de reglementare europene referitoare la serviciile de programe aflate sub jurisdicţia sa.

Astfel, CNA a primit 60 de reclamaţii de la telespectatori în privinţa unor televiziuni licenţiate în străinătate şi le-a înaintat spre analizare şi soluţionare autorităţilor europene de reglementare. Reclamaţiile au vizat violenţa fizică şi de limbaj, limbaj nepotrivit, nerespectarea grilei orare etc.

Potrivit procedurilor, în anumite cazuri, solicitările de clarificare primite de la Comisia Europeană pot duce la declanşarea procedurii de infringement.