Comisia Europeană vrea o piaţă digitală unică şi să înlăture, până în 2017, barierele de comunicare - FOTO

Florin Lupescu a făcut aceste afirmaţii la International Digital Forum, care este organizat marţi, la Bucureşti, de Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale.

În acest context, Florin Lupescu a spus că, în perioada următoare, activitatea legislativă în domeniul tehnologiei comunicaţiilor şi al informaţiei urmează să sufere modificări foarte importante.

"La începutul lunii mai, a fost adoptată comunicarea Comisiei în legătură cu piaţa digitală unică. Este o nouă etapă în procesul de înfăptuire a pieţei unice europene, proces care a început în urmă cu 60 de ani. Avansul tehnologic, în mod paradoxal, a generat fragmentări ale pieţei", a declarat Florin Lupescu, precizând că, la nivelul Uniunii Europene, există intenţia de a se crea o piaţă unică, fapt care reprezintă "o provocare extraordinar de mare".

"Şi momentul actual este foarte important, pentru că, prin crearea pieţei digitale unice, ne propunem să desăvârşim acest proces european", a spus Lupescu.

Potrivit acestuia, la sfârşitul acestui an şi în anul următor, eforturile legislative şi de reglementare vor fi susţinute la nivelul Comisiei Europene. "Ne vom ocupa de reforma drepturilor de autor", a spus Lupescu, făcând referire la un proiect de legislaţie privind portabilitatea şi la o reformă a regimului de autor, care va include şi revizuirea directivei transmisiilor prin satelit şi cablu TV.

Totodată, Florin Lupescu a vorbit despre preocuparea Comisiei Europene pentru "activităţile legate de geoblocking, blocaj geografic". "Este vorba despre inţiativele în domeniul pieţei unice care se vor referi la realităţile pe care le presupune lumea care nu este conectată", a spus Lupescu.

Pe de altă parte, cel de-al treilea mare pachet care este avut în vedere de Comisia Europeană este cel care priveşte iniţiativele legate de cloud-ul european, proprietatea asupra datelor şi libera circulaţie a datelor.

"Până la jumătatea anului 2017, dorim să înlăturăm principalele bariere care împiedică libertatea de circulaţie a datelor la nivelul Uniunii Europene. Aceasta cu atât mai mult cu cât suntem foarte mândri să fim într-o poziţie de lider în domeniul tehnologiei şi dorim să păstrăm la nivelul Uniunii Europene această poziţie, care este extrem de importantă din punctul de vedere al competitivităţii globale la nivel mondial. În special datorită tehnologiilor telecom, aceasta reprezintă un vârf de lance care creează oportunităţi deosebite. Obiectivele noastre sunt de a crea un acces liber al conţinutului dincolo de frontiere, să stabilim o comunicaţie fără frontiere şi să trecem la ultima fază a eliminării cheltuielilor de roaming şi să terminăm cu discriminarea bazată pe locul unde te afli în Europa, un fel de interdicţie nejustificată legată de geoblocking", a spus Florin Lupescu.

El a mai spus că toate aceste adaptări care se vor desfăşura în perioada următoare nu se pot realiza fără prezenţa statelor membre şi a unui angajament politic pentru realizarea acestora.

"Continuă să fie o problemă foarte mare chestiuni legate de alocarea spectrumului, de exemplu. Nu putem să ne permitem să avem o Europă a informaţiilor şi telecomunicaţiilor fragmentată (...) Ea trebuie să servească interesele cetăţenilor noştri şi ideea este de a se crea noi oportunităţi de afaceri, pentru că potenţialul acestei pieţe este cifrat la zeci şi zeci de miliarde. Vor fi consecinţe sociale extraordinar de mari (...) Este o expresie care a început să circule acum, persoane care nu au ocupaţie pentru că nu mai au unde să fie ocupate. Iată o provocare la care trebuie să răspundeţi şi pentru care, în momentul în care venim cu propuneri de modificarea legislaţiei, trebuie să le avem în vedere şi să acompaniem această modificare a legislaţiei şi cu chestiuni de ordin social. Unul dintre lucrurile care trebuie avute în vedere este colaborarea într-o formă cu totul şi cu totul nouă cu organismele de tip social care pot să ajute şi să găsească soluţii pentru adaptările care vor urma", a mai afirmat Florin Lupescu.

Pe de altă parte, Florin Lupescu a spus că România nu este la coada Europei din punctul de vedere al domeniului tehnologic. "Într-adevăr, tabela de marcaj pentru Agenda Digitală în ceea ce priveşte România marchează nişte întârzieri foarte importante, dar şi nişte avansuri extraordinare care s-au petrecut în ultima perioadă", a spus Lupescu, precizând că exprimă în acest caz "o opinie personală" şi nu punctul de vedere al Comisiei Europene.

Citeşte şi: Sorin Grindeanu: Televiziunea digitală a început să mişte abia în ultimul an, în stilul nostru clasic - FOTO

La rândul său, Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, a declarat, marţi, la International Digital Forum, că România are aprobată Agenda Digitală pentru România 2020, ca parte a agendei europene. "Avem nişte ţinte de atins, acest lucru se va întâmpla inclusiv prin finanţările pe noul POC, programul operaţional pe competitivitate (...) Sigur că avem pe anumite componente întârzieri faţă de alte state membre, dar, pe de altă parte, chiar în acest domeniu, noi, românii, chiar suntem foarte buni şi lucrul acesta este cunoscut, inclusiv la nivel mondial. Sigur că avem în ţară zone albe, neacoperite. Avem în continuare asemenea zone albe, sigur că avem indici de exemplu de folosire pe e-commerce, e-banking, inclusiv de utilizare a internetului de către populaţia din România procente sub media Uniunii Europene, dar avem şi puncte tari (...) Ţintele pe care noi ni le-am propus pe agenda digitală pentru România 2020, în acord cu Comisia Europană, sper - indiferent de ceea ce se va întâmpla în aceşti şase ani - să fie atinse (...) Optimismul meu este, sigur, unul rezervat, dar n-am niciun fel de temeri. Ceea ce ne-am propus pe Agenda Digitală, cu ajutorul pieţei, vom atinge aceste ţinte", a mai spus Grindeanu.

La rândul său, Laura Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a spus că, pe 27 noiembrie, are loc exerciţiul final de armonizare a tuturor părerilor statelor membre ale Uniunii Europene pe modificarea Directivei Europene a Serviciilor Media Audiovizuale. "Vestea bună este una singură, se schimbă directiva. Vestea şi mai bună pentru România este că chiar Consiliul Naţional al Audiovizualului este principalul artizan al schimbării principiului ţării de origine cu cel al ţării de destinaţie. Ne-am plâns în primul rând la Comisie de programele destinate copiilor şi adolescenţilor, explicând că avem probabil numărul record de minori lăsaţi singuri acasă pentru că părinţii sunt plecaţi să muncească în Uniune. Se pare că ne va ieşi această modificare. Urmarea ei, probabil, se va îmbunătăţi şi reglajul legat de publicitate, pe care o împart atât televiziunile licenţiate în România, cât şi cele care vin doar ca să fie retransmise şi sunt licenţiate în alte state. Şi nu în ultimul rând, va exista mai mult ca sigur o modificare a legislaţiei secundare, în sensul că, totuşi, dată fiind performanţa tehnică, cel puţin teoretic, ar trebui să ne aşteptăm la conţinut mult mai bun calitativ, mai original, mai atent gândit pentru media dinamică cu care tineretul deja trăieşte. Nu numai că nu mai consumă televiziune aşezat în scaun, dar nici măcar nu-l mai interesează să deschidă aparatele TV", a spus Laura Georgescu.

International Digital Forum 2015 este organizat, marţi, la Bucureşti de Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale (ACD). La eveniment participă reprezentanţi ai industriei de telecomunicaţii din România şi din străinătate, dar şi membri ai autorităţilor române care reglementează acest domeniu.