Comoara Gurlitt: Acord între octogenar şi statul german în vederea restituirii tablourilor spoliate

Octogenarul german, în casa căruia au fost găsite câteva sute de opere semnate de Henri Matisse, Pablo Picasso, Pierre-Auguste Renoir şi Paul Gauguin, a semnat cu Ministerul federal al Culturii şi cu Ministerul bavarez al Justiţiei un acord în care confirmă, aşa cum se angajase la sfârşitul lunii martie, să restituie operele de artă pentru care autorităţile au dovedit că proveneau din spolierile efectuate de Al Treilea Reich.

În virtutea acestui acord, Cornelius Gurlitt promite în special să respecte Declaraţia din la Washington din 1998, semnată de Germania, prin care 44 de state s-au angajat să regăsească şi să restituie operele de artă furate de nazişti. El a încredinţat autorităţilor germane sarcina de a centraliza cercetările despre eventualii moştenitori ai familiilor care au deţinut unele dintre operele găsite în reşedinţa sa.

"În principal, autorităţile au dorit să efectueze în decurs de un an cercetările asupra provenienţei acestor opere şi să le restituie", se precizează într-un comunicat comun. "Operele de artă pentru care aceste căutări asupra provenienţei lor nu vor fi finalizate vor fi predate lui Cornelius Gurlitt".

"Prin acest acord semnat, am reuşit să stabilim bazele necesare pentru a găsi soluţii juste şi echitabile, mai ales prin intermediul restituirilor", a declarat ministrul federal al Culturii, Monika Grütter.

În apartamentul din Munchen al lui Cornelius Gurlitt, în vârstă de 81 de ani, autorităţile germane au descoperit în 2012 o veritabilă "comoară", alcătuită din 1.406 opere de artă. Într-o altă locuinţă, pe care colecţionarul german o deţine în oraşul Salzburg, în Austria, autorităţile au găsit alte 238 de opere valoroase, dintre care 39 de picturi pe pânză şi acuarele semnate de nume prestigioase din istoria artei.

Cornelius Gurlitt a moştenit colecţia de la tatăl său, Hildebrand Gurlitt, un comerciant cu obiecte de artă care a primit ordin de la Hitler să cumpere şi să vândă aşa-numitele "opere de artă degenerată" pentru a finanţa activităţile naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Conform Muzeului Holocaustului din Statele Unite ale Americii, naziştii şi-ar fi însuşit în jur de 16.000 de opere de artă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.