Compania de teatru japoneză Yamanote Jijosha, în turneu în România

În 2009, spectacolul "Titus Andronicus" al companiei Yamanote Jijosha, prezentat în turneu, a produs într-o singură seară un mare ecou. George Banu, Constantin Chiriac - directorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, împreună cu alte figuri reprezentative din lumea teatrului au apreciat calitatea reprezentaţiei.

În 2010, apectacolul "Oedipus Rex" a propus publicului o punere în scenă inedită: în tragedia greacă a lui Sofocle toate personajele principale au fost interpretate de actriţe.

Anul acesta, va fi pusă în scenă piesa clasică japoneză "Keisei Hangonko", scrisă de dramaturgul reprezentativ pentru kabuki Monzaemon Chikamatsu. Se va folosi stilul de joc propriu "patru tatami şi jumătate".

Spectacolul "Keisei Hangonko", în regia lui Masahiro Yasuda, va fi jucat la Teatrul Municipal din Turda, pe 7 iunie, şi la Teatrul Odeon din Bucureşti, pe 11 iunie.

În limba japoneză, "Keisei" înseamnă "prostituată" şi "Hangonko" înseamnă "fum de tămâie în care apar morţii". Este o poveste din epoca Muromachi, personajele fiind pictorul Kano Motonobu - care a fost implicat într-un conflict cu familia Rokkaku din regiunea Omi - şi o prostituată pe nume Miya. Aceasta se îndrăgosteşte de Kano Motonobu, însă cei doi nu se pot căsători oficial. Miya moare de inimă rănită, dar se întoarce sub formă de stafie în camera umplută cu fum de tămâie a iubitului ei.

Yamanote Jijosha este o companie de teatru reprezentativă din Japonia. În 1984, Masahiro Yasuda a fondat această companie împreună cu studenţii universităţii Waseda din Tokyo. Această companie a repetat mai multe experimente teatrale inedite şi a dezvoltat "Metoda Yamanote", o metodă de instruire sistematică a actorilor, precum şi stilul de joc unic "Yojo-han".

În ultimii ani, compania a avut turnee numeroase nu numai în Asia, ci şi în Europa. În stilul Yojo-han, corpul actorilor nu stă drept niciodată, iar mişcarea este încetinită, menţinându-se o poziţie instabilă. Replicile sunt corelate cu mişcarea şi eliberate când actorii se opresc grupaţi în formaţie estetică. Regulile de mişcare cu proprietăţi simple şi antrenarea vocală creează posibilitatea de a exprima existenţa umană complexă şi grea.