Paleologu înfiinţează un Institut de Arheologie Preventivă

Publicat: 03 07. 2009, 20:16
Actualizat: 06 11. 2012, 09:24

În ceea ce priveşte continuarea autostrăzii Bucureşti – Constanţa, Paul Damian a spus că în zona Constanţa lucrurile sunt mai complicate.

"Problema de la Constanţa este mai grea, Dobrogea este cea mai importantă zonă arheologică a României. Numărul siturilor şi a situaţiilor arheologice pe care o să le întâlnească autostrada sunt mai multe. Cercetările arheologice au început acolo din 1991, fiind realizate de Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Muzeul de Arhitectură Constanţa. De atunci, s-a schimbat de mai multe ori traseul autostrăzii. Dar se ştia că acest traseu este unul dintre cele mai grele din punct de vedere arheologice. Acolo trebuie să se ia măsuri cu totul deosebite", a explicat Damian.

El a mai spus că la kilometrul 24 al Autostrăzii Soarelui a fost descoperit, în 1993, un tezaur de monede de argint din insula grecească Thassos. "Monedele erau într-un tezaur care este estimat la o sumă ce depăşeşte cheltuielile pentru realizarea acelor cercetări".

Şi când au început lucrările la autostrada Bucureşti – Ploieşti, la Ştefăneşti s-au făcut descoperiri importante, precum un cimitir medieval din secolul 16, care cuprindea circa 100 de morminte. Ele au apărut atunci când s-a construit un pod peste pârâul Pasărea.

În ceea ce priveşte autostrada Arad – Timişoara, cercetările arheologice sunt conduse de arheologi şi cercetători de la Muzeele din Reşiţa, Timişoara şi Arad.

Ministrul Transporturilor Radu Berceanu a declarat, pe 30 iunie, că Ministerul Culturii "a împânzit ţara de şantiere arheologice" şi că firmele de descărcare de sarcină arheologică sunt deţinute de arheologi.

Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.

"Nu ştiu cum, fix pe traseul autostrăzilor, sunt zeci şi zeci de şantiere arheologice, de parcă dacii ştiau unde o să facem noi autostrăzile. Dar am aflat cum s-a întâmplat: arheologii şi-au făcut firme şi ne îndrumă către firme care sunt tot ale lor", a spus Berceanu la o întâlnire cu firmele de construcţii.

Şi Dragoş Burlan, reprezentant al firmei Astaldi, care construieşte centura rutieră a oraşului Constanţa, a spus, pe 30 iunie, că a primit un raport care evidenţiază existenţa a 29 de situri arheologice pe traseul drumului în lungime de 22 de kilometri.