"Concertul", de Mihăileanu, sau cum filmul şi muzica devin şi dramă şi comedie

Cu un ritm lent, construit din imagini tăiate care într-un puzzle mare ar reprezenta o orchestră, pe un fond sonor uşor şi plăcut, două mâini ghidează muzica şi filmul. Aşa îl introduce Radu Mihăileanu pe Andrei Filipov (Aleksei Guskov), un om de serviciu de la Teatrul Balşoi din Moscova.

Un telefon mobil sună şi întrerupe repetiţiile orchestrei teatrului, iar directorul (Valentin Teodosiu) îl pedepseşte pe Filipov să facă "lună" biroul său. Şi momentul declanşator: Filipov găseşte un fax trimis de teatrul muzical Le Chatelet din Paris, prin care membrii orchestrei sunt invitaţi pentru a susţine un concert în Franţa.

Şi, încet-încet, porneşte filmul. Andrei Filipov este fostul dirijor al orchestrei Teatrului Balşoi, care, în urmă cu 30 de ani, şi-a distrus cariera în urma unui concert în care a invitat pe scenă evrei, Partidul Comunist din Rusia acuzându-l că este "trădător de ţară". Visul său fusese spulberat. "Concertul pentru vioară" de Ceaikovski fusese întrerupt brutal.

Animat de pasiunea sa puternică pentru muzică, Filipov începe construcţia propriei sale orchestre. Treptat, cu accent pe detalii, Mihăileanu poartă spectatorul prin toate clişeele Rusiei - de la comunism, cu manifestările lui de zi cu zi, cu legături "pe pile" şi mitinguri comandate, la relaţiile dintre oameni şi viaţa lor de zi cu zi, cu masa de bucătărie, sufrageria - unde se stă doar cu invitaţii şi cârciumile desprinse parcă dintr-o altă epocă.

Într-un crescendo continuu, filmul pluteşte prin viaţa oamenilor, simplă, cu bucurii şi tristeţi, cu drame din trecut evocate într-un plan secund. Şi, printre toate acestea, Andrei Filipov rămâne, în prima jumătate a peliculei, dirijorul acesteia.

Crescendoul lui Mihăileanu, dirijat de actorul principal, se remarcă în special prin faptul că reuşeşte, cu cadre ample, muzică, decoruri şi actori remarcabili, să creeze tensiunea necesară şi obligatorie, totodată, unei pelicule complete.

Mihăileanu inserează, într-o poveste dramatică - cea a visului neîmplinit de 30 de ani al maestrului Andrei Filipov -, cadre de comedie autentică. O şatră de ţigani ruşi, pe un câmp, cântă şi dansează fără epuizare. O nuntă a unui mahăr rus (Ion Sapdaru), cu 1.000 de persoane, la care se trage cu arme Kalaşnikov şi care pare circul ambulant. Un oligarh rus (Vlad Ivanov) pasionat de muzică, dar afon, a cărui mamă îi recomandă să îl cumpere mai degrabă pe Lionel Messi (fotbalistul argentinian) decât să investească în muzică.

Dacă în prima parte a filmului dirijorul şi orchestra sa pornesc pe drumul lung spre Paris, animaţi, fiecare în parte, şi de un vis paralel celui al conducătorului de orchestră, un vis propriu, pentru a doua jumătate a peliculei, Mihăileanu păstrează "supriza", doar sugerată la început.

Astfel, intră în scenă Anne-Marie Jacquet (Melanie Laurent), solista alături de care orchestra Balşoi va interpreta "Concertul pentru vioară" de Ceaikovski pe scena de la Le Chatelet.

Începută în prima parte, mai mult sugerată, povestea dramatică a lui Jacquet prinde contur în partea a doua. Rămasă orfană, ea a fost crescută de o prietenă a părinţilor şi se îndrăgosteşte de muzică. Însă Jacquet nu ştie adevărul despre părinţii săi şi despre originile sale şi nu îşi dă seama, decât la final, care este legătura dintre ea, vioară, Ceaikovski, evrei şi Teatrul Balşoi.

"Concertul" lui Mihăileanu are tot ce îi trebuie - ritm, nerv, crescendo, dramă, comedie, muzică - şi reuşeşte să ţină tensiunea dramatică la cote foarte înalte până la ultima scenă, care închide pelicula lent, uşor şi cald, într-o simetrie perfectă cu începutul său.

Cu imagini centrate pe detalii, muzică aliniată perfect şi actori memorabili, cele 120 de minute curg într-o înşiruire multiculturală de clişee, care nu deranjează spectatorul, cu ruşi, francezi, evrei, ţigani, Piaţa Roşie, Champs Elysees, croaziere pe Sena, votcă rusească şi eleganţă în faţa unui spectacol grandios de muzică clasică.

Filmul "Concertul" de Radu Mihăileanu a intrat vineri în cinematografele din România.

Material realizat de Alexandra Buzaş, alexandra.buzas@mediafax.ro.